Ne chinuim zi de zi, să vă arătăm adevărul. Suntem din ce în ce mai huliţi, uneori ameninţaţi, şi din păcate, ne simţim adesea...singuri. Ne luptăm, uneori, cu morile de vânt, să facem dreptate în societatea asta din ce în ce mai greu de acceptat. Ne simţim mai bogaţi când ne unim forţele pentru o campanie, dar din păcate, realitatea e că suntem din ce în ce mai săraci. Şi uman, pentru că am pierdut cam mulţi colegi, dar şi financiar, pentru că, numai noi ştim cum ne adunăm banii ca să ne ducem mai departe ziarele şi site-urile. Iar adevărul să ajungă la VOI.
Astăzi, însă, o să dăm “din casă” şi o să vă povestim, în toate ziarele din Braşov, despre ce trăiesc ziariştii, uneori, şi despre cum ni se strânge stomacul când ne adună pe toţi, Clau...sau Claudiu Loghin, cum îl ştie lumea “de la televizor”, într-un grup de whatsapp, pe care îl numeşte cu numele unuia...de-ai noştri.
Acela e momentul în care ştim că unul dintre noi...e grav. Şi ştim că trebuie să o luăm de la capăt şi să ne mobilizăm. Iar şi iar. Aşa cum am făcut-o mereu. Ştim că trebuie să ne rupem din cât avem, să mulţumim lui Dumnezeu că suntem în putere să muncim şi să facem totul pentru a ajuta colegul aflat în suferinţă. Am făcut asta şi în trecut, şi iată, o facem din nou. De luni de zile, mai exact din început de decembrie 2021, adunăm cum putem bani. Şi au fost cheltuieli mari. Am făcut tot ce am putut. Am dat de la noi. Am cerut de la apropiaţi.
Doar că...acum ne e din ce în ce mai greu să împingem recuperarea Magdei Crasnojan, fost fotoreporter la Monitorul, până la final. Şi parcă nu am vrea să ne împotmolim aproape de final.
Magda a început să se simtă rău la începutul lunii noiembrie, a anului trecut.
Somnolenţă, deficit de mişcare, „cu debut insidios şi agravare progresivă“.
Pe 17 noiembrie, era o „imagine nodulară hipoecogenă“. Opt zile mai târziu, „formaţiune înlocuitoare de spaţiu, cu aspect infiltrativ“.
Pe 11 decembrie, Magda a plecat de la Spitalul Judeţean Braşov la Spitalul Judeţean Cluj cu diagnostice cât o sentinţă: „tumoră creier, supratentorial, cu evoluţie imprevizibilă şi necunoscută“, „tumoră uter, cu evoluţie imprevizibilă şi necunoscută“ şi „hemiplegie“.
Profesorul Ioan Ştefan Florian a operat-o pe creier, pe 14 decembrie 2021.
Până în mai 2022, Magda a rămas cu recuperarea după intervenţia pe creier, cu tumora uterină şi cu din ce în ce mai puţine speranţe. Pentru că un medic i-a spus că tumora rămasă în corpul ei este inoperabilă. A ajuns apoi la medicul Bogdan Moldovan, a cărui echipă a scăpat-o şi de a doua tumoră.
În ziua intervenţiei, pe 21 mai, medicul Moldovan a descris eticheta cu care Magda a ajuns în biroul său de consultaţii: „inoperabilă şi trimisă să îşi aştepte sfârşitul acasă, deşi în afara tumorii pelviene nu are alte semne de boală în corp“.
Acum, Magda a făcut o sesiune de chimioterapie, după ultima operaţie.
A fost încadrată în grad de handicap grav, cu asistent personal. Magda a optat pt primirea indemnizaţiei. Primii bani îi va primi în septembrie - 2050 lei, pe lună.
Cheltuielile pentru recuperarea Magdei, după cele două operaţii suferite la Cluj şi Braşov ne depăşesc însă financiar, oricât de mare ne-ar fi dorinţa de a o ajuta. Şi sunt peste totalul veniturilor Magdei, ale mamei care îi este aproape şi îndemnizaţiei de handicap: medicamente, analize, kinetoterapie, poate alte sesiuni de chimioterapie, ... Internarea de zi pentru o singură şedinţă de chimioterapie costă 250 de lei, o cutie de Levitracetam 50 de lei, o singură şedinţă de kinetoterapie costă 100 de lei, iar Magda are nevoie de trei şedinţe săptămânal.
Pentru şansa reală la viaţă, pe care Magda o are, trebuie să venim către voi şi să vă cerem ajutorul.
Să facem ÎMPREUNĂ să îi fie bine. Chiar suntem optimişti.
Şi nu pentru că aşa am fi noi, în general, ci pentru că medicii spun asta în ceea ce o priveşte. Aşadar, dacă ne unim forţele, financiar vorbind, o putem pune pe picioare. La propriu.
Noi am deschis un cont, special pentru nevoile urgente ale colegei noastre fotoreporter:
RO64INGB0000999912654282
Titular cont: Claudiu Loghin.
Vă mulţumim frumos, în numele Magdei, pentru fiecare leu, fiecare gând bun, fiecare moment în care ne sunteţi alături.
