Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost invitat în emisiunea „Piaţa Victoriei” la Europa FM

În data de 08 februarie 2023, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, domnul Crin Bologa, a fost invitatul Ioanei Ene Dogioiu în emisiunea „Piaţa Victoriei” la Europa FM.

Prezentăm în continuare transcrierea interviului:

Realizator: În această seară la Europa FM a venit DNA, nu ca să ne ia la întrebări, nici n-ar avea pentru ce, vă garantez, ci pentru a răspunde la întrebări prin vocea invitatului meu din această seară, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, domnul Crin Bologa. Bună seara, domnule Bologa! Bine aţi revenit la Europa FM!

Crin Bologa: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie! Mi-am început mandatul şi cu Europa FM şi acuma, la final de mandat, sigur că se cuvenea.

Realizator: V-aţi început mandatul cu mine, cu Spot Media şi încheiaţi cu mine Europa FM, dacă nu o să mai aveţi şi alt interviu. Da, într-adevăr, vă apropiaţi de finalul mandatului. Mai aveţi câte? Câteva zile cred, nu?

Crin Bologa: În data de 19, ultima zi, 19 februarie.

Realizator: Deci mai aveţi câteva zile v-aţi înscris în procedură pentru cel de-al doilea. Deja este publică informaţia. Aşa, de încălzire, domnule Bologa, care ar fi concluzia dumneavoastră după aceşti 3 ani la vârful anticorupţiei din România, concluzia dumneavoastră despre corupţia din România?

Crin Bologa: Concluzia mea la finalul celor 3 ani este că în continuare în România corupţia la nivel înalt şi mediu este un fenomen generalizat. Este un fenomen nociv. Şi spun acest lucru prin prisma faptului că avem foarte multe sesizări, foarte multe dosare în lucru şi am şi trimis instanţelor de judecată multe dosare în lucru. Şi având în vedere statistica, eu zic că în continuare corupţia este un fenomen care macină societatea românească şi cu atât mai mult este important rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Realizator: E un eşec al DNA faptul că după atâţia ani de DNA, cu doamna Kovesi, cu dumneavoastră, iată, corupţia este un fenomen generalizat, spuneţi?

Crin Bologa: Rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu este să facă prevenţie. Reducerea corupţiei se face şi prin educaţie, se face şi prin măsuri sociale, măsuri pe care trebuie să le ia celelalte puteri ale statului prin ridicarea nivelului de trai. Noi suntem datori să luptăm cu acest fenomen al corupţiei şi să-l ţinem sub control. Cei care săvârşesc altfel de fapte să ştie că există DNA şi că suntem puternici, putem să luptăm cu acest fenomen al corupţiei.

Realizator: Cât de puternici, vom vedea pe parcursul acestui interviu! Am o rugăminte, să îmi spuneţi un succes pe care îl consideraţi principal al mandatului dumneavoastră şi un eşec pe care îl consideraţi principal al acestor 3 ani petrecuţi la DNA, în fruntea DNA.

Crin Bologa: Pot să dau exemple din ambele categorii. Dar dacă mă gândesc aşa, un succes, şi asta am şi vrut, a fost crearea unei echipe şi nu numai o echipă la nivelul conducerii, ci la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Am început să devenim din nou atractivi. În cei 3 ani de mandat au venit la DNA inclusiv cu cei 26 de procurori care vor fi numiţi acuma, 95 de procurori din cei 160 cu care ne desfăşurăm activitatea în prezent.

Realizator: În noile condiţii de vechime?

Crin Bologa: În noile condiţii de vechime şi cu o salarizare care e aproape generalizată în toate Parchetele din România şi în instanţe, ceea ce arată o încredere a corpului judiciar, a procurorilor în activitate, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Un alt succes, care este foarte important şi care arată încrederea cetăţenilor, de exemplu, este creşterea numărului de sesizări în fiecare an din ce în ce mai multe şi creşterea acţiunilor de prindere în flagrant, de exemplu, care au ajuns la ordinul zecilor, de ordinul zecilor în fiecare an.

Realizator: Şi un eşec?

Crin Bologa: Un eşec, faptul că n-am reuşit să convingem puterea legiuitoare şi pe cea executivă că merităm să ne extindem competenţa sau să ne recuperăm competenţa pe combaterea corupţiei în rândul magistraţilor. Deci, în cei 3 ani în permanenţă am vrut să convingem că putem face acest lucru şi putem avea rezultate. Şi n-am câştigat.

Realizator: Să înţeleg că socotiţi nefericită sau o variantă fără succes noua variantă, nu-i spun SIIJ, că nu e chiar un SIIJ, dar noua variantă de anchetare a magistraţilor?

Crin Bologa: Nici măcar nu mă refer la acest lucru! Eu am vrut să arăt şi am arătat şi public acest lucru, şi în Parlament, şi la întâlnirile de la Ministerul Justiţiei, că procurorii DNA sunt competenţi şi foarte buni profesionişti şi pot să facă acest lucru. Şi nu numai în ceea ce priveşte combaterea corupţie în rândul magistraţilor, dar am cerut extinderea competenţei şi cu privire la alte fapte, în condiţiile în care noi am pierdut foarte mult din competenţă. În fiecare an am pierdut din competenţă! Ori ca urmare a unor decizii ale Curţii Constituţionale, ori ca urmare a unor măsuri legislative. Am pierdut competenţa pe disjungeri în dosarele noastre, am pierdut competenţa pe magistraţi, competenţa pe evaziune fiscală de-a lungul anilor.

Realizator: Şi pe ce aţi vrut să căpătaţi competenţă şi v-a fost refuzată?

Crin Bologa: Păi încă nu ne-a fost refuzată, dar nici n-am reuşit să obţinem. Sunt grupuri de lucru. Am şi cerut să obţinem competenţa, de exemplu, pe instrumentarea cauzelor având ca obiect infracţiuni grave la mediu. De asemenea, am cerut competenţă pe infracţiunea de delapidare şi de gestiune frauduloasă, dar în anumite condiţii şi anume: prejudiciu peste 200.000 şi persoane importante.

Realizator: Deci astea v-au fost refuzate! Aţi spus că...

Crin Bologa: N-au fost refuzate.

Realizator: ...au fost refuzate, nu v-au fost acordate. Aţi spus că au venit, dacă am reţinut corect, 95...

Crin Bologa: Cu cei 26 care au trecut am avut o procedură, prima procedură, după 3 ani pe care am organizat-o noi, am recăpătat această competenţă odată cu intrarea noilor legi ale Justiţiei în vigoare în decembrie, am şi organizat o procedură, s-au înscris 32 de procurori. Un succes! Şi au trecut 26.

Realizator: Bun, în total aveţi 95!

Crin Bologa: Procurori noi.

Realizator: Câţi au plecat la pensie în valurile succesive de plecări la pensie pe care le-aţi suportat în aceşti ani? Că au fost câteva valuri.

Crin Bologa: Numai în noiembrie şi decembrie anul trecut am pierdut 12 oameni cu experienţă şi 12 oameni cu funcţii de conducere, de la procuror-şef adjunct Direcţie la şef de Serviciu.

Realizator: De ce au plecat? V-au spus?

Crin Bologa: Au plecat din cauza faptului că au apărut pe piaţă foarte multe proiecte de lege. Nu a fost o comunicare clară, concretă, să ştim la ce să ne aşteptăm. Un alt eşec pe care mi-l reproşez, nu am reuşit să-i conving să rămână pe cei care au plecat la pensie.

Realizator: Cât din schema actuală este, cât din schema DNA e ocupată în acest moment?

Crin Bologa: În acest moment, cu cei 26, ajungem undeva la 80% din schema de personal şi în condiţiile în care, din câte îmi amintesc, am preluat direcţia la 68%.

Realizator: Păi, până la sfârşitul semestrului al doilea, potrivit ţintei 429 din PNRR, ar trebui să aveţi o ocupare de 85%. Deci vă mai trebuie 5%. Câţi mai trebuie să angajaţi?

Crin Bologa: Având în vedere că noi avem 195 de posturi de procurori, 2 procurori e un procent, un proces şi ceva. Dacă nu mai avem pierderi, s-ar putea să mai avem oameni care pleacă la pensie, care pleacă din Direcţie, dacă am rămâne la acest procent, ne-ar trebui încă 10 procurori până în vară, fără pierderi. Deja avem, după ce am organizat această procedură, cereri de delegare pe anumite funcţii şi este important să avem această delegare ca să vedem dacă procurorii fac faţă şi dacă vor să rămână la DNA şi apoi să se prezinte la procedură. Deci, am încredere că vom bifa, că vom atinge ţinta de 85%.

Realizator: Că veţi atinge ţinta de 85. Dar aţi fost întrebat în momentul în care a fost fixată în PNRR dacă sunteţi de acord cu ţinta aceasta?

Crin Bologa: Am fost întrebaţi, au fost discuţii, nu concrete, de la Ministerul Justiţiei şi noi am vrut să avem condiţii mult mai bune la Direcţia Naţională Anticorupţie, să fim mult mai atractivi. De exemplu, au vrut să se reducă vechimea. N-am făcut acest lucru! Nu avem, nu putem stimula în niciun fel procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar nivelul de salarizare este la fel ca aproape la toţi procurorii din ţară. Şi atunci a rămas doar ca şi motivare munca în sine, ceea ce face Direcţia Naţională Anticorupţie.

Realizator: Muncă în sine. Aţi lansat recent marele dosar al măştilor neconforme, dosarul ROMARM, dosarul Ţuţu, dosarul Piţurcă, e cunoscut sub toate numele şi îl are ca personaj central în imaginea publică pe fostul antrenor Victor Piţurcă ca personaj central cu care astăzi aţi înregistrat un eşec, Direcţia Naţională Anticorupţie, în sensul că i-a fost ridicat controlul judiciar. E un semn prost pentru acest dosar faptul că, iată, instanţa a decis să nu-l mai ţină nici sub control judiciar?

Crin Bologa: Aşa cum ştiţi foarte bine, eu nu o să vorbesc mult despre dosare aflate pe rol, pentru că îmi şi este interzis acest lucru, atât pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cât şi pe rolul instanţelor de judecată. Dar pot să vă spun că ancheta în acest dosar continuă. Vom vedea la sfârşitul acestei anchete ce va aprecia procurorul, dacă va dispune netrimiteri în judecată sau trimiteri în judecată şi apoi vom vedea dacă se va dispune trimiterea în judecată, ce se va întâmpla în instanţă. Este vorba doar de măsuri preventive. Unele dintre persoanele implicate sunt sub control judiciar. Altele dintre aceste persoane nu sunt sub control judiciar sau sub altă măsură preventivă, iar faţă de altele, cum s-a întâmplat astăzi, a fost ridicată această măsură preventivă, dar încă nu s-a pronunţat nimeni pe vinovăţia sau nevinovăţia unor persoane din acest dosar. Sunt interpretări subiective ale procurorilor şi ale judecătorilor cu privire la faptă, la persoană, la pericolul pe care îl prezintă acestea sau lăsarea lor în libertate sau a aplica sau nu o măsură preventivă faţă de aceştia.

Realizator: Vă întreb, pentru că se consideră că atunci când sunt probe foarte temeinice la dosar se dispun şi măsuri de siguranţă pe măsură şi n-aveţi niciun arestat în dosarul ăsta, deşi aţi cerut!

Crin Bologa: Mai sunt şi alte situaţii în care dacă sunt probe şi sunt administrate, se apreciază că nu mai are rost o măsură preventivă. Ceea ce vreau eu să vă spun, asta voi mai repeta dacă e cazul, şi în ceea ce priveşte persoanele cercetate în acest caz, noi vom respecta prezumţia de nevinovăţie şi acum în ceea ce povestesc eu vreau să afirm că se bucură de prezumţia de nevinovăţie toţi cei cercetaţi în dosar.

Realizator: Aţi spus că dosarul continuă, are şi potenţial să se extindă, că toată lumea aşteaptă nume şi mai mari.

Crin Bologa: Acuma, eu nu pot să afirm acest lucru! Nu pot să-l chem pe procuror să-l întreb ce face, care sunt paşii. Cred că şi înainte a fost tot aşa, dar şi în prezent la Direcţia Naţională Anticorupţie procurorii se bucură de independenţă funcţională şi rolul meu a fost doar să le dau încredere, să opresc exagerările într-un sens sau în alt sens şi să le ofer toate condiţiile.

Realizator: Ce înseamnă exagerări într-un sens sau în alt sens care trebuiau oprite? La ce vă referiţi?

Crin Bologa: Poate că am avut, de exemplu, plângeri împotriva unor măsuri sau soluţii ale procurorilor. Şi s-a ajuns la infirmarea acestor măsuri. Sau soluţii de clasare, sau soluţii de..., sau măsuri de punere în mişcare a acţiunii penale, măsuri care se iau în cursul procesului penal şi care sunt soluţionate de procurori de rang superior, şefii de Secţie sau şi şefii de Serviciu.

Realizator: Libertatea a scris despre dosarul măştilor neconforme, afacerea, pe vremea aceea, a măştilor neconforme Romarm. Ziarul Libertatea a scris în urmă cu un an şi se baza pe o sentinţă civilă din decembrie 2021, când ROMARM încerca să recupereze nişte bani pe măştile respective. Şi multă lume se întreabă de ce v-a luat atât de mult, de ce v-a luat un an de zile să ajungeţi la turarea acestei anchete?

Crin Bologa: Astăzi am urmărit nişte înregistrări de la discursul despre naţiune a preşedintelui Statelor Unite şi în momentul în care s-a referit la COVID, la pandemie, s-a referit şi la declanşarea unor anchete în Statele Unite tot în această perioadă. Aşa se coc dosarele. Probabil în acest moment procurorul a apreciat că a adunat suficiente probe, suficiente indicii, ca să treacă la următorul pas, la punerea sub acuzare a unor persoane. Noi, dacă ne referim la un singur dosar, pierdem privirea de ansamblu asupra dosarelor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Procurorul care instrumentează această cauză are zeci de dosare în lucru. Are toate dosarele cu Unifarm, a avut dosarul cu Unifarm care l-a trimis în judecată. Este un volum mare de dosare pe fiecare procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dosare complexe, nu dosare uşoare.

Realizator: Să înţeleg că va trebui o schemă şi mai mare de personal, dacă spuneţi că încărcătura e atât de mare?

Crin Bologa: Să vedem dacă reuşim să completăm schema de personal şi dacă reuşim să-i aducem pe cei 26 care acum vor veni, încă n-au venit.

Realizator: Păi mai aveţi doi nevoie, înţeleg. Aţi spus dosarul Unifarm. În dosarul Unifarm a fost condamnat domnul Adrian Ionel la 6 ani în primă instanţă.

Crin Bologa: În primă instanţă şi alte persoane au fost condamnate în urma unor acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

Realizator: A fost condamnat, este în apel. În urmă cu câteva zile, audiat fiind în apel, domnul Adrian Ionel a vorbit despre presiuni făcute asupra domniei sale pentru a accepta marfa respectivă de mai mulţi demnitari în funcţii în 2020. A fost DNA inspirat de vorbele rostite de domnul Adrian Ionel? Într-un cadru oficial, în faţa instanţei de judecată.

Crin Bologa: La fel, fac trimitere la prezumţia de nevinovăţie pentru că nu este condamnat definitiv. Din câte-mi aduc aminte, domnul Adrian Ionel a afirmat acest lucru şi faza de urmărire penală, numai că tot aşa îmi aduc aminte că nu prea a venit cu nimic concret, ci doar să circumstanţieze şi să-şi motiveze într-un fel sau altul, fapta de care era acuzat atunci. Iar faptul că a fost acuzat şi condamnat în primă instanţă, tot cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie, c-a şi cerut şi primit o sumă mare de bani, mă întreb cine te poate presa să ceri şi să primeşti bani într-un dosar? Dar să fiţi sigură, să fie siguri toţi ascultătorii dumneavoastră, că indiferent de ce persoane, indiferent ce funcţie şi rol vor avea în statul român, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie se vor duce până la capăt.

Realizator: Da, domnule procuror şef Crin Bologa, însă uite, oamenii se întreabă, am avut Unifarm, până la urmă a picat pe un director în principal, pe directorul general. Avem Romarm. Deocamdată, cel puţin, discutăm tot de un director. Asemenea tunuri... Tot dumneavoastră spuneţi că sunt sute de milioane de euro prejudiciu, în dosarele pandemiei, că aţi avut 70 de dosare cu zeci de inculpaţi. Dar mai mult de directori de instituţie n-a sărit DNA-ul până acum, în dosarele pandemiei zic.

Crin Bologa: N-au devenit suspecţi sau inculpaţi anumite persoane, dar trebuie să vedem dosarele. Noi mai avem 88 sau 90 de dosare în lucru şi în aceste dosare în lucru avem cam 112 suspecţi şi inculpaţi şi avem făptuitori în aceste cauze. Să vedem ce va aduce viitorul în aceste dosare şi unde vor ajunge procurorii cu ancheta. Eu zic că şi la acest nivel, noi nu ne-am propus să ne oprim la directori, la ONAC, de exemplu, unde am pus sub acuzare pe cineva, tot cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie ne referim, la Unifam sau la ROMARM. Dar nici nu ne-am propus cu orice preţ să ajungem la persoane cu funcţii mai importante, doar de a da satisfacţie unora sau altora ca să aducem, să începem.

Realizator: Da. Sigur, e puţin credibil însă că în condiţiile unor asemenea tunuri nu a existat şi o implicare mai mare.

Crin Bologa: Eu nu am zis că a existat sau că n-a existat. Eu am zis că se poate să nu ajungem sau se poate să ajungem la alt tip de persoane, să vedem ce aduce viitorul în aceste dosare.

Realizator: Ăsta este modelul clasic DNA, nu confirm şi nu infirm. Cunoaştem această formulă care este consacrată deja. Apropo de marile dosare ale pandemiei, că iată, aceasta este la modă, în septembrie 2021, DNA comunica că a deschis in rem un dosar al achiziţionării de vaccinuri anticovid.

Crin Bologa: Şi din câte îmi aduc aminte, cred că am fost singura instituţie de Parchet din Europa sau probabil au fost şi altele, care am deschis.

Realizator: Acuma şi EPPO se ocupă de....

Crin Bologa: Eu am zis că am fost prima. Nu că suntem acuma singurii!

Realizator: Bun. Prima, prima, dar...

Crin Bologa: Procurorul s-a sesizat din oficiu acolo, administrează probe in rem şi face paşi. Din 2021, da. Vaccinurile nu s-au cumpărat nici din Giurgiu, nici din Zalău. Vaccinurile s-au cumpărat peste tot din lume şi s-au adus şi s-au importat, s-au vândut peste tot în lume de către România. Deci, din 2021 dosarul este la un procuror care, la fel ca şi cel care are dosarul Romarm în lucru, are zeci de dosare în lucru. Un procuror care sau cei doi procurori au un randament deosebit, au trimis zeci de dosare în judecată cu prejudicii importante. Şi lucrează dosarele în funcţie de priorităţi, de vechimi, de măsuri preventive.

Realizator: Acum pe prioritate, vaccinarea....

Crin Bologa: Prioritatea absolută este în dosarele în care există persoane cu măsuri preventive sau unde este pericol de prescripţie şi sigur că este important să avem rezultate cât mai apropiate de săvârşirea eventualelor fapte de corupţie, dar din câte am discutat cu procurorul, fără să intervin în ancheta lui, se pare că face paşi importanţi.

Realizator: Deci, în dosarul vaccinurilor anticovid îmi spuneţi că se fac?

Crin Bologa: Da, se administrează probe de vinovăţie, de nevinovăţie, se administrează probe pentru a afla starea de fapt şi a trage concluzii în această stare de fapt, dacă avem fapte, dacă avem persoane şi ce persoane se fac vinovate de anumite fapte de corupţie sau asimilate.

Realizator: V-a spus cumva procurorul, fără a se fi făcut presiune asupra lui, că asta trebuie să precizăm în permanenţă, v-a sugerat domnul procuror cam când ar putea fi primele semne de viaţă publică în acest dosar al vaccinării, al vaccinurilor.

Crin Bologa: Eu ştiu că a cerut de la Guvernul României documente, chiar documente clasificate din şedinţele de guvern, a cerut de la Ministerul Sănătăţii astfel de documente, ori un volum mare de documente trebuie şi analizate.

Realizator: Aţi vorbit despre prescripţie, aţi pronunţat un cuvânt foarte, foarte rău, în ultima vreme, pentru toate Parchetele din România, presupun că şi pentru DNA. Câte dosare...?

Crin Bologa: Prescripţia nu e un cuvânt rău pentru Parchete. Prescripţia e un cuvânt rău pentru cetăţeni.

Realizator: Rău în sensul muncii, pentru sensul activităţii.

Crin Bologa: Atât că ne pare rău de munca pe care am făcut-o. Noi am mai făcut un comunicat de presă şi din câte-mi aduc aminte, erau peste 500, 557 de dosare, atât la urmărire penală, vreo 100 şi ceva, 190, cât şi restul în instanţă, unde s-ar putea aplica deciziile Curţii Constituţionale şi deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe prescripţie. Noi am hotărât, împreună cu colegii noştri, i-am consultat pe absolut toţi, să mergem până la capăt, să facem tot ceea ce este posibil ca în dosarele pe care noi le-am trimis în judecată şi unde prescripţia specială nu este îndeplinită, să aflăm adevărul, să ajungem la capătul procesului, să se pronunţe o decizie de achitare sau de condamnare. Pentru acest motiv, noi, în fiecare dosar unde se invocă prescripţia în baza acestor decizii, solicităm sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pentru că avem practică în acest sens, şi anume în dosarul privind completele de judecată, unde Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat pe ideea de a stabili adevărul, astfel încât să nu se ajungă la o impunitate generală în dosarele de corupţie sau dosare cu fraudă la fonduri europene sau evaziune fiscală.

Realizator: Deci în fiecare dosar ameninţat de această decizie CCR şi ICCJ, DNA cere sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Crin Bologa: Să se pronunţe asupra acestui aspect. Am cerut, cred că s-au pronunţat deja, s-au pronunţat instanţele, cred că în vreo 8 dosare anul trecut şi vreo 10 anul acesta, ni s-a respins de fiecare dată. Vom fi perseverenţi, vom cere în continuare.

Realizator: A! N-aţi obţinut nicio sesizare.

Crin Bologa: Că nu văd care ar fi pericolul ca sesizând Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, să vedem ce părere are cu privire la aceste fapte.

Realizator: Domnule procuror şef, aţi spus peste 500 de dosare deja impactate, deja în pericol, deja cu termenul împlinit practic.

Crin Bologa: Termenul de prescripţie generală împlinit.

Realizator: Câte mai sunt într-un asemenea pericol?

Crin Bologa: Acestea sunt toate.

Realizator: Nu, câte sunt foarte aproape? În sensul ăsta.

Crin Bologa: Cele 557, dacă se aplică aceste decizii, se va constata prescripţia în aceste dosare. Iar în celelalte dosare n-am făcut o evaluare, dar avem dosare mai vechi, unde poate anul viitor sau poate peste 2 ani, depinde cât vor sta în instanţă, cât vor sta la procurori. Încercăm să finalizăm cât mai repede dosarele. De asta am şi reuşit ca în cei 3 ani, de exemplu, să ajungem de la 400 şi ceva de dosare mai vechi de 5 ani, să ajungem anul trecut la 200, ca să nu fim în pericol de prescripţie a acestor fapte.

Realizator: Tel Drum e în pericol? Tel Drum nu vă mai întreb. E primul interviu la care nu vă întreb ce se întâmplă cu dosarul Tel Drum. E în instanţă.

Crin Bologa: Eu zic că dacă se fac acte de întrerupere a prescripţiei şi dacă se dau termene mai scurte, se poate ajunge la o concluzie şi acolo, de achitare sau de condamnare. Noi vom solicita instanţelor şi termene scurte, să vedem dacă vom avea câştig de cauză. Vreau să vă spun că sunt dosare care au stat şi la urmărire penală un anumit număr de ani, dar avem dosare care au stat în cameră preliminară, de exemplu, 4 ani. Era o cameră preliminară făcută pentru 60 de zile.

Realizator: Există un dosar despre care se vorbeşte puţin, vizează fapte destul de vechi, acel dosar in rem privind certificatele de revoluţionar, inclusiv certificatul de revoluţionar obţinut de domnul Marcel Ciolacu. În ce stadiu este dosarul acela?

Crin Bologa: Deci, încercaţi să vorbim de un dosar, apoi de celălalt cu toate că v-am zis că nu pot să mă refer, dar, sigur, datoria dumneavoastră să întrebaţi şi să văd eu cum...

Realizator: Se lucrează? E clasat, este...

Crin Bologa: Este interesant să fii de partea asta, să fii întrebat şi interogat. Din câte ştiu, acolo avem mai multe sesizări şi de la persoane fizice, în dosarul mare, cred că avem şi o declinare de la Parchetul General. Pot să vă spun că nu există la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie o începere de urmărire penală in personam faţă de persoana domnului Ciolacu. Deci nu are calitatea de suspect sau inculpat într-o cauză. Deci nu ne putem referi cu numele domnului Ciolacu, la un anumit dosar.

Realizator: Nu, nu. Spuneam că există o sesizare.

Crin Bologa: Ştiu că s-au dat soluţii atât de clasare în acest dosar, dar şi de trimitere în judecată, de exemplu, a domnului deputat Rădulescu. A fost trimis în judecată. Alte, din câte ştiu, în unele cazuri, faptele au rămas la stadiul de tentativă, de tentativă la un abuz în serviciu a Secretariatului General care se ocupă de aceste probleme, de revoluţionari.

Realizator: Dar în privinţa domnului Ciolacu nu este, să înţeleg, nici vreo clasare. Adică...

Crin Bologa: Din câte ştiu, nu vorbim de domnul Ciolacu. Sunt mulţi acolo, s-au făcut sesizări de către persoane fizice.

Realizator: Aţi spus că s-au făcut şi unele clasări. De aia v-am întrebat.

Crin Bologa: Sau dat şi clasări. Nu ştiu exact. Dacă o să faceţi o cerere în scris, sau mâine, sau telefonic, pot să verific. Din câte ştiu, nu s-au închis toate dosarele, dar s-au dat soluţii de toate categoriile, dar nu pot să afirm că la DNA există un dosar Ciolacu, că nu există aşa ceva.

Realizator: Mai există o problemă cumva care ar putea veni în continuarea problemei prescripţiei, şi anume acest nou regulament de organizare a instanţelor, care permite schimbarea completurilor de judecată şi de aici reluarea judecăţilor. Cât de afectată este DNA de această posibilitate, de trecerea dosarelor de la un complet la altul cu efectul reluării judecăţii?

Crin Bologa: Noi am reţinut-o şi în materialul de bilanţ aferent anului trecut ca vulnerabilitate în lupta împotriva corupţiei acest regulament. Am discutat cu cei implicaţi, cu şefi de instanţe, cu cei de la CSM şi vom mai discuta. Am primit de acolo asigurări că nu se va ajunge la reluarea cercetării judecătoreşti, că nu se va ajunge la prescripţie. Numai că acestea sunt garanţii transmise de la om la om. Nouă ne trebuie garanţii trecute într-un act normativ. În acest regulament al instanţelor judecătoreşti este posibil să se încalce principiul continuităţii şi al independenţei judecătorilor. Acestea sunt principii legale şi nu pot fi schimbate, nu li se poate aduce atingere printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, a Secţiei pentru judecători, care a votat un regulament. Să vedem, am discutat cu colegii, este posibil, dacă nu se ajunge la alte căi de reparare, să încercăm să atacăm acest regulament. Noi, Ministerul Public avem o discuţie cu doamna procuror general în acest sens, să atacăm în instanţă hotărârea, dar dacă este posibil să se repare sau să fie mai clar regulamentul prin alte căi, de exemplu, o nouă hotărâre a Consiliului Super Magistraturii sigur că suntem mulţumiţi de orice înlătură o posibilitate ca să se ajungă la o prescripţie a răspunderii penale în instanţe.

Realizator: Dar deocamdată aţi avut situaţii în care s-au schimbat completurile sau încă nu?

Crin Bologa: A intrat în vigoare relativ recent. Încă nu am o situaţie în acest sens.

Realizator: Nu aveţi o situaţie în acest sens. Tot un jalon PNRR este modificarea pentru anul acesta, vizează modificarea Codului penal, Codul de procedură penală. Există nişte modificări, mă refer la cele care privesc DNA, nu în ansamblul lor. Există deja proiectele de lege şi s-ar putea să primiţi o mână de ajutor, dacă trece aşa cum e prevăzut. Mă refer la revenirea ca instrument a mandatelor de siguranţă naţională, dar pe siguranţă naţională, dar sigur, cu anumite condiţii. Vi se pare bine gândită această prevedere legală?

Crin Bologa: Mi se pare că este bine că a fost gândită şi bine că este trecut acolo, pentru că aveam înainte la dispoziţie probe, uneori unice, care nu mai puteau fi administrate încă o dată în cauzele respective. Ori noi avem posibilitatea, prin Codul de procedură penală, să folosim, de exemplu, ca probe interceptările, înregistrările puse la dispoziţie de părţi. Era cu atât mai mult necesar să putem folosi interceptările, înregistrările făcute de instituţii ale statului cu mandat de la judecător. Este un lucru bun, s-a respectat o decizie a Curţii Constituţionale. Vreau să vă spun că acest proiect de la Ministerul Justiţiei pune Codul penal şi Codul de procedură penală în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Există şi un plan mai larg de modificare a codurilor în foarte multe instituţii ale Codului penal şi a Codului de procedură penală, dar acela va dura mai mult. Acestea erau importante pentru PNRR şi ca să punem în acord modificările cu deciziile Curţii Constituţionale, şi aici avem o decizie a Curţii Constituţionale care nu le-a declarat ca fiind neconstituţionale.

Realizator: A lăsat portiţa aceea micuţă pe care se putea strecura.

Crin Bologa: Este important să aibă garanţii. Garanţiile pe care le au persoanele interceptate în dosare penale, interceptate în baza unor mandate de supraveghere tehnică, să le aibă şi în cazul mandatelor de siguranţă naţională.

Realizator: Deci, pe ansamblu, consideraţi că...

Crin Bologa: Considerăm o măsură foarte bună nu numai pentru dosarele noastre, pentru toate dosarele noastre. Pot fi probe în dosare cu omor, dosare de trafic de persoane, dosare de trafic de droguri. Pentru absolut oricine sunt foarte importante aceste probe, dar asta nu înseamnă că serviciile de informaţii vor participa la urmărirea penală. Sunt obligate, dacă apar indicii despre fapte de corupţie, de exemplu, să ni le pună la dispoziţie, inclusiv informaţia brută, adică interceptările.

Realizator: Cum staţi din punct de vedere tehnic, că vorbeam de...?

Crin Bologa: Din punct de vedere tehnic stăm din ce în ce mai bine, dar mai există loc de dezvoltare. Avem nevoie de softuri prin care să analizăm un volum mare de date în dosarele noastre de corupţie, avem nevoie de softuri care să ne permită interceptarea sau înregistrarea şi a altor mijloace de sau a altor platforme de comunicare, dar în ultimii 3 ani am primit sumele de bani pe care le-am cerut, am primit şi 90 de poliţişti şi 50 de grefieri, o bună parte dintre poliţişti au fost repartizaţi la serviciul tehnic şi avem o autonomie din ce în ce mai mare în desfăşurarea activităţilor tehnice. Am primit, sub alt aspect, de exemplu, un sediu secundar în Bucureşti, am primit un sediu pentru EPPO în Bucureşti şi altul în Iaşi, pentru că structurile de suport sunt la DNA.

Realizator: EPPO în mod simbolic, aş zice eu, nu ştiu dacă a fost aşa, în sediul SIIJ am şi făcut acolo un interviu cu doamna procuror-şef EPPO, a fost ca o ironie a istoriei, dar asta e. Domnule procuror-şef Clin Bologa, au intrat în vigoare noile legi ale justiţiei cu tămbălăul aferent. Dumneavoastră sunteţi mulţumit de ele?

Crin Bologa: În ceea ce priveşte capitolele care se referă la Direcţia Naţională Anticorupţie, da. Proiectele de lege iniţiale au fost nocive pentru Direcţia Naţională Anticorupţie, dar prin discuţii la Ministerul Justiţiei s-a reuşit repararea acestora. În ceea ce priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie, de exemplu, am recăpătat, am mai amintit acest lucru, posibilitatea de a organiza concursul pentru accederea procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie. În aceste legi ne-am păstrat autonomia funcţională şi autonomia financiară. Avem buget distinct în bugetul Ministerului Public. De asemenea, procurorii ierarhici superiori ai procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt şefii de serviciu sau şefii de secţie sau procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi atât.

Realizator: Deci, înţeleg că vă mulţumeşte în ceea ce priveşte DNA, numai că dosarele DNA se duc la instanţe, la instanţe unde preşedinţii capătă puteri foarte mari şi pot muta oamenii în completuri, ce vorbeam mai devreme, se duc la Înalta Curte, unele dintre ele, unde concursul de promovare a devenit chiar mai netransparent decât era în vechea formă. Ce să se îmbunătăţească? Lucrurile astea nu vă îngrijorează?

Crin Bologa: Eu zic să lăsăm timpul să-şi spună cuvântul. Eu am încredere în judecătorii din România şi le solicit procurorilor noştri să facă dosare bine documentate, bine probate, cu un standard a probelor ridicate şi sperăm să câştigăm încrederea judecătorilor şi să convingem prin dosarele noastre. Dar ceea ce ziceţi dumneavoastră sau ceea ce cred eu vedem în timp ce se va întâmpla.

Realizator: Un răspuns foarte diplomatic, domnule Bologa. Remarc o schimbare substanţială faţă de primul nostru interviu. 3 ani în fotoliul de procuror-şef DNA se văd. În aceşti 3 ani au fost făcute presiuni asupra dumneavoastră?

Crin Bologa: Presiuni...

Realizator: Presiuni politice. Hai s-o zicem pe cea dreaptă. Să vadă cineva un dosar, să închideţi, să deschideţi un dosar, că na, paleta e largă.

Crin Bologa: S-au făcut, le-am interpretat noi, dar sigur, s-au făcut şi presiuni publice. Au fost oameni politici care au dat indicaţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie public şi noi chiar am avut comunicate de presă şi drept la replică. Le găsim pe site-ul nostru. Numai că noi suntem învăţaţi să rezistăm la aceste presiuni. Nu ne-au afectat absolut deloc activitatea şi dosarele au mers mai departe, nu dosare... ni s-a cerut să cercetăm, de exemplu, dosarul vaccinurilor. Noi oricum îl avem şi îl cercetăm.

Realizator: Asta e partea publică. Dar eu vă întreb de...

Crin Bologa: Nu, nu, nu.

Realizator: Ministrul Justiţiei este în mijlocul unui scandal de proporţii pentru ceea ce a fost interpretat ca o indicaţie dată judecătorilor. Aţi primit de la ministrul Justiţiei? Indicaţii, rugăminţi? Presiuni?

Crin Bologa: Am primit indicaţii publice ca să ne facem treaba.

Realizator: Nu mă refer la ce e public. La ce public ştim şi noi. Am văzut.

Crin Bologa: Pentru că există şi în cadrul bilanţului, de exemplu, ni s-a cerut să ne facem treaba pentru că există proiecte de ţară care trebuie atinse. Ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Deci, mai mult, dacă am solicitat mărirea schemei de personal întotdeauna Ministerul Justiţiei a răspuns la acest lucru, a fost implicat şi cu cei 90 de poliţişti şi cu cei 50 de grefieri. Mai mult, gândiţi-vă că în cei 3 ani am cerut ridicarea imunităţii pentru 4 miniştri şi un fost premier. De fiecare dată, atât preşedintele României, cât şi Parlamentul, fără mult scandal, au ridicat aceste imunităţi.

Realizator: Şi totuşi, mi-aţi spus că aveţi schema, au venit mulţi procurori şi cu dorinţa de a face treabă, că aţi făcut multe dosare, numai ce am vorbit în toată această emisiune. De ce totuşi lumea are senzaţia că anticorupţia din România, în cel mai bun caz, a încetinit, dacă nu e chiar la relanti?

Crin Bologa: Acuma, ce înţelegem prin lume?

Realizator: Opinia publică! Plătitorii de taxe şi impozite.

Crin Bologa: Da, dar, uite, nu ştiu ce date aveţi, ce studii aveţi.

Realizator: Sondajele de opinie.

Crin Bologa: Nu ştiu că nu le-am văzut.

Realizator: Nu numai sondaje de opinie, dar reacţia publică.

Crin Bologa: Eu am văzut pe încredere şi noi suntem acolo sus. Dar eu am elemente concrete de creştere a încrederii. Eu cred că, eu speram să mă întrebaţi de ce are lumea încredere în DNA în continuare? Vreau să vă spun că au crescut în fiecare...

Realizator: Vă miră asta? N-ar trebui să...

Crin Bologa: Păi asta trebuie, da, să întrebaţi, pentru că în fiecare an avem mai multe sesizări, avem zeci de acţiuni de flagrant în fiecare an. Asta arată încrederea cetăţenilor. Noi am reuşit să protejăm imaginea şi prezumţia de nevinovăţie nu numai a persoanelor cercetate, dar am reuşit să protejăm şi persoanele care au făcut denunţuri, martorii din dosare. Şi acest lucru se ştie, am avut denunţuri împotriva propriilor angajaţi. Deci trebuie să ai mult curaj şi încredere în DNA, să vii să faci denunţuri împotriva unor angajaţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru fapte de corupţie. Eu zic că statistic, şi avem elemente încrederea a rămas la o cotă sau a crescut din ce în ce mai mult în ultimii 3 ani, altfel nu puteam să reuşim. Noi fără sprijinul cetăţenilor, fără ca să vină la noi să facă denunţuri, să reclame anumite fapte, noi nu avem dosare.

Realizator: Da, nu mai strigă lumea pe străzi „DNA să vină să vă ia”, nu mai aveţi trotuarul plin de oameni în faţă.

Crin Bologa: Vă dau un exemplu aşa, pentru o cauză nobilă, umanitară, Direcţia Naţională Anticorupţie a fost invitată să participe la un maraton în Bucureşti. A participat la maraton în Bucureşti şi au participat şi de la DIICOT şi de la Parchet şi de la instanţe. Cei care aveau tricoul cu DNA pe ei au fost susţinuţi şi pe stradă s-a strigat DNA.

Realizator: Eu mă refeream la altceva. Acum 6 ani, lumea era în stradă din alte motive, nu era la maraton.

Crin Bologa: Acum 6 ani au ieşit în stradă pentru că s-a pus în pericol atunci, parcursul european al ţării noastre.

Realizator: Şi consideraţi că suntem într-o situaţie mult mai bună acum?

Crin Bologa: Consider că s-a înţeles la nivelul tuturor decidenţilor din România că parcursul european este esenţial pentru România şi pentru cetăţenii noştri, că fondurile europene sunt esenţiale, că respectarea mecanismului privind statul de drept, cel general, este esenţial pentru creşterea nivelului de trai. Eu cred că s-a înţeles acest lucru, cel puţin la nivel declarativ.

Realizator: Ce vă doriţi să faceţi în al doilea mandat? De ce mai candidaţi pentru un mandat?

Crin Bologa: Pentru că nu-mi place să las lucrurile la jumătatea proiectului. Am văzut că am făcut o echipă performantă la DNA, suntem atractivi. Dacă eu simţeam că nu sunt capabil să fac performanţă în această instituţie, plecam sau acum nu mai candidam încă o dată. Vreau să consolidez ceea ce am construit, vreau să demonstrez că în România lupta împotriva corupţiei rămâne la cote înalte.

Realizator: Şi corupţia.

Crin Bologa: Dacă nu ar fi DNA, poate nu s-ar vedea că există corupţie în România. Şi este esenţială această instituţie pentru cetăţenii noştri şi avem şi proiecte de ţară. După ce s-a închis MCV-ul, acuma vrem să intrăm în OCDE, avem un rol important şi acolo. Vrem să bifăm condiţionalităţile din mecanismul „rule of law”. Deci avem provocări. Vreau să consolidez ceea ce s-a construit şi să mergem mai departe.

Realizator: Vă mulţumesc frumos.

Invitatul meu în această seară, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, domnul Crin Bologa, să-i urăm succes în procedura pentru cel de-al doilea mandat şi să sperăm că ne vom revedea din nou în studioul Europa FM.

Crin Bologa: Vă mulţumesc frumos.

Sursă:Comunicat Direcţia NaţionalAnticorupţie