EXCLUSIV INFO PLOIESTI CITY. Interviu cu sexy jurnalista si actriţa Ioana Popescu. Popeasca îşi face teatru in Bucureşti!

Popeasca vrea sa îşi deschidă un teatru in vila primita moştenire de la străbunicul ei, comisarul Negrescu: "Teatrul, da, este un vis de-al meu, si uite, m-am gândit ca de ce sa nu încerc sa mi-l îndeplinesc, mai ales ca mama are o vila destul de mare, in centru, unde pot amenaja un teatru. * Nu stiu cum si cat va costa ca sa pun la punct totul, nu stiu exact de unde voi începe. Sunt la începutul acestui vis, dar intenţionez sa ii dau drumul foarte rapid pentru ca sunt o persoana extrem de grăbită si motivata!"

______________________________________________

Ioana Popescu a scris peste 10.000 de interviuri, ştiri si articole in cele mai cunoscute ziare si reviste din România. A făcut si poze mai sexy, a jucat si in piese de teatru sau filme. Este vorba despre ziarista, scriitoarea si artista Ioana Popescu. Un interviu bomba despre problemele ei de sănătate dar si despre noul ei proiect care va da peste cap lumea showbizului din Bucureşti, in cele de mai jos, in EXCLUSIVITATE, din Frankfurt, interviu cu “Popeasca “.

GABRIEL DIMA: Buna. Ce mai faci Ioana? La fel de tânără, vesela, fericita, mai nou si bogata, cică? Care este secretul succesului tau având in vedere ca de câteva luni ai făcut un site frumos pe nume Vieţi de succes/Successful Lives, unde apar deja cu interviuri “bomba “foarte multe persoane publice din România. Deci, ce ne poţi spune despre tine?!

IOANA POPESCU:

Pai sunt la limita dintre mega fericire si mega depresie. Sunt foarte ok o parte din timp, dar ma măcina tot felul de gânduri, de exemplu despre ce am greşit in trecut, despre ce puteam sa fac mai bine anumite lucruri, cuvinte pe care mai bine ma abţineam sa le zic anumitor persoane, despre decizii (precum faptul ca am împrumutat multe persoane cu sume mari de bani si acum ma chinuiesc si ma enervez sa le recuperez după ani si ani prin tribunale) etc. Sunt o fire copilăroasă, zgubilitica, iubitoare de viaţă si de distracţie când trebuie, dar putini stiu ca sunt extrem de serioasa si conservatoare in viaţa de zi cu zi. Si asta ma face sa am gânduri negre si depresii... Cat despre "bogata", aud uimita tot felul de prosii in legătura cu faptul ca daca stau in Germania si al meu iubit are un Mercedes, ca as fi bogata. Nici pe departe. Duc o viaţă decenta.

G.D. Ma refer la o moştenire primita de la un unchi sau de la o mătuşă?

IOANA POPESCU:

Da, moştenirea este acolo, caci aşa e normal si legal sa rămână in familie anumite lucruri, case etc. Dar eu deocamdată nu am beneficiat de niciun leu de pe urma acestei moşteniri! Nici măcar mama mea. Insa, evident, pot sa folosesc, daca vreau, domeniul pe care l-a primit mama de la tatăl si de la unchiul ei.

G.D.: Pai si atunci de unde ai bani sa cheltuieşti atât in Germania?

IOANA POPESCU:

Am fost mereu o fire strângătoare. De exemplu, ma certam foarte tare, acum multi ani, cu fosta mea colega de trupa, Alina, din trupa Ecstasy, caci ea vroia sa ma pun sa imi cheltuiesc leafa, pe când lucram in presa din România, pe haine, ca sa ne luam costume speciale pentru apariţiile noastre de la TV. Ea cheltuia peste 1000 de euro pe zi, aproape toată leafa ei, pe haine. Eu o enervam ca nu imi luam decât maxim un glos sau un tricou. Si uite aşa, am ajuns sa economisesc nişte bani si sa fac ce vreau eu cu ei, in timp ce alţii se chinuie de la o zi la alta, desi muncesc si câştigă foarte mult...

G.D.: Cum eşti tu in casa ta si apoi o sa te mai întreb despre alte lucruri...

IOANA POPESCU:

In ceea ce priveşte căminul sunt, la fel, destul de zgârcit. Sunt genul ala enervant de femeie de se duce si se uita la reduceri si ia cele mai ieftine produse din magazin, chiar de are la ea 100 de milioane. Dar părerea mea este ca nu neapărat cel mai scump lucru din magazin este cel mai bun... De aia fac economii mari in gospodărie când ma duc eu la cumpărături. Când se duce Edit la cumparaturi... e teroare: termina tot bugetul si nici nu cumpără tot ce trebuie!

G.D.: Sa revenim la tine, acum, in Germania. Ai deja câteva colaborări in lumea presei si radioului din Germania, ţi-ai făcut si site-ul tau, Successful Lives, unde si eu colaborez. Ar trebui sa fii foarte fericita!

IOANA POPESCU:

Nu sunt complet fericita pentru ca simt ca mie mi-se potriveşte de fapt România si nu tara asta simpatica, dar cam rece. Aştept sa treacă aceasta perioada in care se înghesuie pe scene obscure numai non-talente si unde ziariştii nu mai sunt ziarişti, ci sunt nişte puşti cărora li s-a părut cool sa se facă "ziarişti", aşa ca au făcut pe dracul in patru sa ajungă sa scrie undeva; de la bloguri, la site-uri, si pana a ajunge in presa scrisa si TV-uri. Cred ca se observa si cred ca publicul si cititorii observa ca noul val de "presari" nu au substanţă, cultura, si fac multe gafe. Ei nu vor sa stea acolo pentru o perioada cat sa rezolve nişte treburi. Jurnalistica nu este iubirea lor. La mine, presa a fost viaţa mea! La unii dintre cei ce scriu acum pe site-uri sau iau interviuri pentru câteva televiziuni, nu! Ei sunt ca unii fotbalişti de la tara care vor sa ajungă la o echipa din Bucureşti, ca de acolo sa o şteargă rapid in afara ţării, cu super bani si super condiţii. Pe pariu ca in 3 ani nu o sa mai rămână nici 5% din cei care fac acum presa in România.

G.D. Cum te menţii de arată foarte bine, caci deja bati spre... 40?!

IOANA POPESCU:

Mulţumesc frumos, ce sa zic.. Nu am chiar 40, nici măcar 38. Dar, ce sa zic, sunt de multi ani adepta mâncatului in linişte! Si când zic in linişte, pai in linişte, fara sa ma "futizeze" nimeni la cap. La fel, de vreo 15 ani, eu nu prea mai mănânc dulciuri in exces. Adică foarte rar mănânc ceva dulce. Uneori când simt nevoia de ceva dulce, iau un iaurt cu fructe, sau fructe. Mi se pare ca sunt absolut inconştienţi părinţii (si sunt si in lista mea câţiva) care îşi îndoapă copiii care deja au obezitate morbida, cu tone de papanaşi si alte prăjituri! Când o sa le facă copilul ala un diabet frumos, vreun stop cardiac si cine ştie ce alte complicaţii după aia, sa nu ma întrebe ce sa mai facă! Ca eu degeaba le spun, dar nu ma asculta.

G.D.: Sport, mişcare, saune, masaje mai faci ca sa arăţi aşa de in forma?

IOANA POPESCU:

As avea nevoie, imi spunea anii trecuţi un "doctor de oase", de pe putin un masaj pe zi ca sa imi vindec problemele la coloana; eu am si spondiloza si scolioza. Încerc pe cat pot sa fac yoga, sa stau corect (adică sa încerc sa nu stau cocoşată); de ceva ani nu mai port decât foarte rar tocuri... dar tot sufăr in fiecare secunda, aproape, de dureri crâncene de spate. De asta am si greşit acum câţiva ani si, ca sa uit de dureri, beam un pahar mai mult, dar chestia asta nu ajuta... Ba dimpotrivă, iţi face si mai rău, caci după ce te laşi de băut alcool, te doare si mai rău spatele...: (Acum sper ca nu vrei sa îţi povestesc despre toate problemele mele, adică sa îţi spun cat de chioara sunt, ca am cam -6 miopie, sau ca am o depresie pe care o ţin in frâu, pentru ca sunt o persoana care a studiat si psihologie, deci ma ocup singura de aceasta mica problema a mea... Hai întreabă-mă chestii mai vesele!

G.D.: Iubeşti? Eşti îndrăgostită?

IOANA POPESCU:

Acum sunt foarte iubita si îndrăgostita si mulţumită cu al meu Eduard. Este exact bărbatul care mi se potriveşte, evident, nu este perfect nici el, dar are peste 80% calităţi care mie imi plac si cu care ma potrivesc. Pana la urma, evident, nimeni nu e perfect. Când eram la începutul relaţiei poate am fost dura cu el, in loc sa ma uit la mine sa vad cat greşeam eu, îl atacam pe el, si de aici si mici certuri, dar apoi am început sa ne sedimentam, ca nişte roci care se aseaza, si sper ca suntem pe drumul bun.:)

G.D.: Am înţeles ca atunci când vei ajunge in România ai de gând sa începi mai multe proiecte de film, teatru si cărţi. Despre ce este vorba, ne poţi spune?

IOANA POPESCU:

Teatrul, da, este un vis de-al meu, si uite, m-am gândit ca de ce sa nu încerc sa mi-l îndeplinesc, mai ales ca mama are o vila destul de mare, in centru in care nu sta, după părerea mea este un spatiu propice ca sa imi deschid un teatru cat si un studio foto (eu ma mai gândeam sa fac si un bar jos, dar deja ar deveni totul mult mai complicat). Nu stiu cum voi face, si cat va costa ca sa amenajez acest teatru de care îţi spun, nu stiu exact de unde voi începe. Sunt la începutul acestui vis. Pot doar sa spun ca am in minte de câţiva ani vreo trei piese de teatru pe care imi doresc enorm sa le pun in viitorul meu teatru, care se va numi: TEATRUL PARADIS.

G.D.: La ce piese de teatru te referi?

IOANA POPESCU:

Pai as vrea in primul rand sa pun in scena "Colivia cu nebune", si într-unul din rolurile principale sa îl distribui pe Keki (mai cunoscut si drept "cântăreţul cu tocuri") si nu pentru ca imi este prieten, ci pentru ca eu consider ca este foarte talentat, dar din păcate dobitocii de producători TV romani nu vor sa descopere talente in ziua de azi. Am discutat cu el si este foarte incantat de idee! Apoi, de vreo 6 ani ma tot gândesc sa montez o piesa de teatru după filmul meu favorit: "7 ani de căsnicie" cu Marilyn Monroe. Si acesta va fi, la fel, o comedie spumoasa, si sunt convinsa ca ar prinde bine la orice public. Aici intenţionezi, evident, sa joc rolul principal feminin, chiar de ar fi sa imi pun o peruca blonda, nu stiu inca... Iar a treia piesa este după un alt film celebru, Full monty ("Goi puşcă"), o comedie englezeasca super tare. NU este prima oara când ma preocupa acest scenariu – ma refer la Full Monty – (in film este vorba de câţiva băieţi saraci dintr-un oraş mic din Anglia care ajung sa se facă stripperi ca sa facă rost de bani, pe scurt; cam despre asta e filmul). Am făcut acum vreo 4 ani câteva evenimente cu o trupa de băieţi pe care eu am produs-o - actori, in mod special, si nu numai. - Care a luat numele de "Full monty". A fost atunci mega succes!!! A fost nebunie, au fost sute de fete la cele câteva show-uri făcute de ei si toate erau mega fericite, mega vesele! Pacat ca imediat după asta, doi băieţii s-au decis sa nu mai vor sa apară in public, apoi al treilea plecat din tara, iar ultimul (caci au fost patru băieţi), evident, fiind singur nu a putut continua proiectul Full Monty. Voi alege o alta echipa, va fi o piesa de teatru haioasa. Sper sa prindă! A, si evident, imi doresc cândva sa fiu destul de tare si de " şmecheră " sa pot pune in scena măcar o piesa a marelui Shakespeare, cat si măcar o piesa a lui Ion Luca Caragiale, pe care pur si simplu ii ador. Evident imi mai doresc pana sa încep munca si câteva vacante frumoase in locuri frumoase din România, unde evident, te voi invita si pe tine, pentru ca si tu vei colabora cu mine la noile mele proiecte!

 

Mulţumim pentru interviu, bafta si succes in toate!