SOTIA versus IUBITA (Amanta).SCOR FINAL 5 la 1 pentru SOTII
La momentul căsătoriei, soţia este aleasă pe baza unor calităţi care lui i se par, atunci, esenţiale, de unde şi decizia vieţii de a se vedea până la adânci bătrâneţi lângă aceeaşi femeie (zice gura lumii). Să detaliem câteva dintre ele:

Soţia îl îngrijeşte ca o mamă, uneori depăşindu-şi propriile limite sau prejudecăţi, pentru că îşi asumă cu deplină responsabilitate rolul de a asigura confortul, armonia, liniştea familiei şi, desigur, omul pe care l-a ales la rândul ei îi devine „jumătatea”. Dar bărbatul nu intuieşte nici sensul, nici greutatea cuvintelor, pentru că el are numai aşteptări, nicidecum profunzimi.

Proaspăt ieşită de sub protecţia părinţilor, femeia devine stăpâna casei, un fel de factotum, iar cine spune că bărbatul e capul familiei înseamnă că a greşit secolul. În vremurile de azi, când femeia câştigă cel puţin la fel de bine ca bărbatul, rolurile s-au schimbat destul de mult.

E adevărat că unii bărbaţi participă mai mult la treburile gospodăriei (deşi e o noţiune perimată), dar tot femeia este cea care conduce destinul cuplului. În mâinile ei stau şi lucrurile casnice, dar şi fericirea bărbatului. Instinctul matern e universal valabil. Nu împuşcaţi mesagerul, combateţi cu argumente valide.


Bărbaţii sunt eterni copii, de aceea ei îmbătrânesc mai greu decât femeile. Cât despre partea spirituală, cu atât mai mult. Desigur, excepţiile contează, în măsura în care se numără pe degete. Aşadar, soţia îl înţelege, din varii motive, printre care dorinţa de a păstra atmosfera, de a asigura un status quo care să permită comunicarea în condiţii de sinceritate reciprocă. Arta de a comunica în familie rămâne însă un deziderat îndepărtat.

Bărbatul ştie că trebuie să întreţină familia din punct de vedere material, prin urmare el trebuie menajat ca să poată fi productiv. Femeia ştie instinctual lucrurile acestea şi deprinde foarte repede empatia, pentru că ea reprezintă factorul de echilibru care mai estompează din diferenţele structurale între parteneri. Pentru a fi fericiţi, unii bărbaţi au nevoie să fie înţeleşi şi „acceptaţi aşa cum sunt”. Foarte mulţi evoluează…

Soţiei îi pasă de stările celui cu care îşi petrece viaţa, ea nu poate întoarce spatele, nu poate închide uşa în urma ei, nu se poate pune pe „pauză”, pentru că nefericirea e un virus care afectează întreaga familie. Nu prea ai ce face când locuieşti sub acelaşi acoperiş, decât să fii prezent acolo şi să ştii când să ajuţi, sau, de la caz la caz, să apostrofezi.

Convieţuirea poate fi un calvar sau un paradis în funcţie de felul în care fiecare din părtaşi înţelege să accepte libertatea, dar şi graniţele celuilalt. Sunt femei care, atunci când îşi văd bărbaţii abătuţi, îi bombardează cu întrebări, reproşuri, suspiciuni, adâncind breşa şi făcând dificilă comunicarea. În schimb, pentru bărbat, femeia e firesc să aibă toane şi tot ea să îşi revină, pentru că aşa s-a perpetuat de-a lungul evoluţiei speciei.

Soţia are orgoliul felului în care soţul iese în societate şi se preocupă de ţinuta, prestanţa, eleganţa lui, conştientă fiind că bărbatul este, din acest punct de vedere, imaginea ei. Reacţia oricărui om la vederea unui bărbat neîngrijit este că soţia nu se ocupă de el, nu că el ar putea fi delăsător sau, pur şi simplu, nepriceput. De aceea există o şcoală a bunelor maniere prin care orice femeie ar trebui să treacă, dacă mă întrebaţi pe mine, obligatoriu.


Soţia este omul de ajutor la orice oră din zi şi din noapte, nu doar pentru faptul că locuiesc sub acelaşi acoperiş, ci datorită simbiozei care se produce între parteneri. Idealul? Sunt fericit, dacă şi tu eşti fericit. De aceea, poate că nu tot timpul e într-o stare bună sau disponibilă pentru activităţi „de plăcere”. Poate e foarte preocupată de copii, de treburile casnice sau pur şi simplu, are câteva momente în care se gândeşte la ea…

AMANTA

Aici intervine rolul amantei, care suplineşte un gol. Afectiv, zic bărbaţii care sunt predispuşi la minciună şi trădare. Sexual, spunem noi toţi psihologii. La unii, criza vârstei de mijloc reprezintă şi motivul abandonului familial. Ei trec peste întrebările: oare am făcut tot ce trebuia, tot ce aş fi putut să fac, tot ce era necesar? Am fost acolo când am început să văd că lucrurile încep să se clatine? Şi atunci intervine amnezia.
Cele 5 lucruri pe care vi le-am enumerat mai sus (şi nu sunt singurele, e foarte important! sunt sigură că fiecare soţie ar putea să adauge încă cel puţin atâtea!) se estompează, pentru că hormonul bate neuronul, iar biologia bate psihologia.
Rămâne însă de actualitate şi extrem de interesant. Şi dacă nu e vorba de criza vârstei de mijloc? În orice caz, situaţiile sunt diferite, pattern-ul(tiparul) este acelaşi: un el şi o ea care se regăsesc într-un punct comun, unul din cele X pe care bărbatul le are acasă, după care intervine presiunea celorlalte pe care le-a pierdut. Lipsa, dorul de linişte.

Doar că satisfacţia sexuală ţine o oră, două, cinci, şi poate că nu zilnic. La dispoziţia amantei, masculul se simte dintr-o dată într-o curbă oscilatorie de dispoziţii, compensate frugal de partide (prea scurte) de plăcere. Bărbatul se îmbracă şi pleacă, pe de-o parte împlinit, pe de altă parte, frustrat şi angoasat în legătură cu minciunile pe care trebuie să le inventeze în drumul spre casă. Pentru că el ştie ce înseamnă acasă, nu vorbim de o umbrelă de vreme rea. Şi în cazul în care s-a hotărât să divorţeze în favoarea amantei, ei pleacă pe noul drum cu experienţele trăite şi imposibil de regăsit în noua conjunctură. Ştiu puţine cupluri care au divorţat din pricina amantlâcului  şi şi-au refăcut viaţa în cea mai deplină armonie cu amantele/amanţii. 

 
De ce? Pentru că scorul e 5 la 1. Unde îi sunt bărbatului celelalte 4, atunci când se va plictisi de acea una pentru care a optat, la un moment dat, în defavoarea celorlalte? Femeia următoare nu le are, aşa că dezechilibrul e previzibil. Nu poţi şterge cu buretele nici măcar câteva luni de convieţuire, darămite ani întregi. Dar le poate învăţa, dacă e deşteaptă şi pricepută, sau dacă îl iubeşte cu adevărat. Se mai întâmplă şi minuni. 
 
Ce se petrece, de obicei, e „trezirea” la realitate a bărbatului, dar „realitatea” s-ar putea să nu mai corespundă cu proiecţiile sau experienţele lui anterioare. Să nu fii în sufletul lui în momentul scindării între cele două femei, mai ales dacă are o minimă sensibilitate care poate fi recuperată în procesul maturizării. Pentru că, da, amantlâcul este o probă afurisit de dureroasă pentru un bărbat. La femei tind să cred că e altfel: de obicei, femeia, oricât ar flirta, nici nu-şi imaginează că ar putea să-şi părăsească „cuibul”, cu atât mai mult dacă există şi copii. Oricum, sechele rămân şi de o parte şi de alta, dar nu este imposibilă lupta, dacă mai există raţiuni şi scopuri comune. 
 
Ce sfat poţi să dai într-o atare situaţie? Despărţirea definitivă?  
Acolo unde e vorba de caractere puternice, inflexibile, poate ar fi de preferat. Despărţirea temporară? Dacă unul dintre ei poate suporta cu stoicism revirimentul amintirilor neplăcute, senzaţia de trădare, de complicitate la minciună, furt emoţional, demolare a oricăror valori morale. Împăcarea? Cel mai dificil lucru într-o relaţie adulteră, care poate fi însă transformat într-o victorie asupra propriilor graniţe, îngenuncherea orgoliilor, renunţarea la orice fel de memorie afectivă. Mi se pare că seamănă cu procesul de recuperare după ce ai fost călcat/ă de un tanc cu şenile. 
 
P.S. Sfatul meu: nu vă amestecaţi în relaţia celuilalt, chiar dacă vreţi, chiar dacă puteţi. Lăsaţi pe fiecare să-şi consume pasiunea, aşa cum v-aţi dori şi voi. Se spune că dacă iubeşti pe cineva, îl/o laşi să plece. Dacă se va întoarce, va fi al vostru pentru totdeauna. Dacă nu, n-a fost niciodată. Timpul e singurul care decide, iar conştiinţa e îmbibată de secundele înfiorător de grele care se topesc în carne precum fierul încins. 
 
Intelepciune si iubire !  

 

CABINET PSIHOLOGIC - Cătălina DAN
0727228057 AVIZAT de Ministerul Transporturilor pe SIGURANŢĂ TRANSPORT 2017.
Oferă următoarele servicii psihologice în cele 3 specializări:
PSIHOLOGIE CLINICĂ psiho-diagnostic şi evaluare subiectiv - emoţională, cognitiva, comportamentală, bio-fiziologica, a personalităţii, consiliere şi terapie sportivă (copii, adolescenţi, adulţi) - rapoarte de evaluare pentru comisia de handicap, etc
.
PSIHOLOGIA TRANSPORTURILOR - Psiholog Specialist -
Testări şi evaluări în vederea obţinerii permiselor auto (toate categoriile)- pe SIGURANŢA TRANSPORTURILOR 2017 (Cabinet agreat de Ministerul Transporturilor)- prevenţie şi consiliere, etc.
PSIHOLOGIA ORGANIZĂRII MUNCII - Evaluări în vederea angajării, cele periodice, susţinerea examenelor, (cabinet agreat de ANAF), selecţie de personal, intervievări, etc.
Servicii de calitate
Profesionalism
Confidenţialitate
Vă aşteptam cu mare drag! -
Pentru programări Luni-Vineri 8.00-18.00.

 

Pentru alte detalii vizitaţi pagina de facebook: https://www.facebook.com/Cabinet-Psihologic-Ploiesti-Catalina-Dan