EXCLUSIV INFO PLOIESTI CITY. INTERVIU cu Ioana Popescu:
 
Ioana Popescu este una dintre cele mai controversate şi sexy vedete feminine ale României. Jurnalistă, model şi actriţă. Dar este ea doar sexy sau are şi creier? Este întrebarea pe care şi-o pun cei care nu o cunosc. Noi o ştim, dar hai să le arătăm şi altora cum e Popeasca noastră a românilor. Aflăm azi ce a făcut ea, Popeasca, în timpul pandemiei din interviul pe care Ioana l-a dat în EXCLUSIVITATE pentru infoploiesticity.ro. Enjoy!
 
GABI DIMA:Cea mai mare decepţie cu oamenii cu care ai lucrat ar fi...?
 
IOANA POPESCU:
Cristi Săndulescu. Regizorul filmului Upskirt. Eu fiind nu numai actriţa principală dar şi oarecum producător al filmului, un thriller horror -, mi-am pus obrazul pentru filmul ăsta la vremea respectivă – 2010, 2011-, nu numai în presă, televiziune, dar şi cu oamenii cu care am lucrat. Unii pentru filmul acesta, Upskirt au venit din Deva sau din Italia ca să stea la Bucureşti şi să joace în film. Plus banii investiţi de mine în Upskirt, pentru că multe au costat: locaţii, recuzită, drumuri, stlilisti. Etc. Plus că eu nu am primit niciun ban ca să joc. El, Cristi, regizorul, a plecat în Anglia la puţin timp după ce a filmat, că mi-a zis că avea o depresie şi m-a tot amânat cu finalizarea proiectului. Şi pe mine, şi pe ceilalţi actori. Apoi, peste vreo 5-6 ani mi-a zis că ar pierdut filmul, mă rog casetele filmate. A rămas din fericire trailerul care mai este încă pe Internet. Culmea, eu ca o naivă - să nu zic fraieră -, am am avut încredere maximă în el. Plus că omul mi-a fost recomandat de persoane din Antena 1, cât şi de artistul Keo, cu care lucrase. Probabil că acesta va fi al patrulea proces din câte am avut eu, proces pe care îl voi face. Primele trei procese le-am câştigat cu alte probleme. Dar nu vreau să discut acum despre asta. ;)
 
G.D.:Ce faci tu acum? Cu ce te ocupi?
 
I.P.:
Mă bucur că mă întrebi asta, şi azi am povestit un prieten impresar de evenimente şi concerte care m-a întrebat cum mă descurc în perioada asta grea pentru artişti şi i-am răspuns şi lui că faptul că am învăţat multă carte atunci când eram mică, uite că acum foloseşte. Dau lecţii de istorie, literatură, franceză, engleză, germană. Ah, şi recunosc un pic ruşinată, mai dau şi în cărţi (şi în tarot), chestie pe care am învăţat-o de la bunica care ştia de la soacra ei care era ţigancă. Plus că fac rochii şi le vând la Etajul Designerilor Romani. Deci sunt si designer. Hahaha
 
G.D.:Ce ai alege dacă ai avea iar 18 ani: o imagine falsă dar perfectă sau o imagine controversta cum ai avut?
 
I.P.:
Nu alegi, asta ţi se întâmplă. Crezi că eu am vrut scandaluri?
Păi eu nu m-am dus prima la presă cu vreun scandal, deşi culmea, lucram în presă.
Şi nu m-am dus vreo 2-3 ani... până când Adi Mutu şi-a pierdut într-o noapte telefonul într-un club bucureştean. Prin 2005.
Telefon găsit de cei de la Libertatea care colaborau cu Buzdu' şi Morar, care erau la început cu emisiunea lor de la radio.
Şi mă sună într-o dimineaţă telefonul de la emisiunea lor... Eu având acelaşi număr de telefon din 2002 până acum, să specific- mă sună prin 2005 dar pentru nişte mesaje din 2003 şi din 2004, schimburi de mesaje dintre mine şi Adi Mutu.
Dar eram amândoi, şi eu şi Adi, nişte copii de fapt. Dar fusese într-adevăr o poveste superbă de dragoste pentru mine; dar din cauza lui Adi m-am despărţit atunci de un ziarist sportiv, Paul A., care era mega gelos pe Adi şi pe cum arată Adi, plus că ani în şir am avut crize de gelozie de la toţi prietenii mei.
Toţi se comparau cu Mutu dar le ieşea pe minus şi atunci se purtau urat cu mine. Asta e când apari în presă... Să revin la acel incident din 2005 când practic, din cauza faptului că Morar şi Buzdu au sunat la numărul meu, având datele din telefonul lui Mutu, au dat de mine... Eu eram trecută în telefonul lui Mutu ca: "Ioana" şi numele trupei mele de atunci. Nu aveam cum să nu recunosc că ne ştiam. Nu aveam cum să mint poporul. Eram în direct la radio. Era şi de dimineaţă, m-au luat din scurt, aşa că am spus fix adevărul. Nu puteam cum să ascund ceva. Dacă s-a descoperit, poate aşa a vrut Dumnezeu, m-am gandit eu... Apoi au sunat telefoanele. De peste tot. De la toate televiziunile. Apoi m-a sunat patronul de la trustul unde lucram ca să mă certe şi să mi zică că: "De ce n-ai venit la noi să ne spui de Mutu prima dată? Acum vei poza şi vei facepe timp nedeterminat toate coperţile din X MAGAZIN cu declaraţii despre Adi." Şi aveam varianta 1: să îmi dau demisia sau 2: să accept. Şi am acceptat.
 
"Nu toate femeile sexy sunt şi proaste. Aşa cum nici toate femeile urâte sunt şi deştepte"
 
G.D.:Deci ce ai face acum dacă te ai întoarce în acel moment, în 2005?
 
I.P.:
Cred că la fel aş proceda. Eu sunt foarte împăcată cu tot din viaţa mea. Plus că urăsc secretele şi minciuna.
Sunt ziaristă la bază. Ziariştii adevăraţi urăsc minciuna.
 
G.D.:Deci neveste cuminţi sau femei independente?
 
I.P.:
 
Vezi tu, e simplu să generalizăm dar nu toate sunt cum par la o prima vedere. Dacă iei de exemplu pe doamna măritată care a fost prinsă de soţul ei cu Marica într-un hotel, şi te uiţi la ea cum se descria când participa la un concurs cu mămici de la Neaţa cu Răzvan şi Dani, realizăm că imaginea unui om e de fapt o iluzie. Adică unele îşi înşală grav soţii dar par şi se dau sfinte în ochii lumii, iar altele apar sexy prin reviste sau mai nou, pe Instagram, dau poate nu au avut atâţia bărbaţi într-o viaţă cât a avut una măritată o zi, una care se dă sfântă!
Plus că până la urmă toate marile vedete artiste, ba chiar şi femei de afaceri celebre – uite şi Prodanca - au pozat nud la un moment dat. Dar eu am publicat două romane, scriu acum alte două, am jucat în Filantropica şi în alte zeci de filme de succes, am două facultăţi, ştiu 6 limbi străine, fac canto şi sunt soprană de coloratură, iau lecţii de vioară etc... Altele apar doar în emisiuni TV şi se mândresc cu cea de-a 30-a operaţie estetică. Deci, pe scurt, nu toate femeile sexy sunt şi proaste. Dar unele sunt! :)) Aşa cum nici toate femeile urâte sau grase sunt şi deştepte. Dar unele chiar sunt!
 
G.D.:Apropos de operaţii estetice: câte operaţii estetice ai până la urmă?
 
I.P.:
Chirurgical, una singură: sânii. Atât. La buze a fost o procedura non chirurgicală de injectare a unor miligrame de grăsime proprie din altă zonă a corpului meu, chestie care încă se mai vede şi mi s-a şi spus că e permanentă şi ca fapt divers: când mănânc sărat mă umflu şi mai mult la buze. Aaa, şi m-am programat pentru o operaţie de schimbare a silicoanelor. Este o chestie absolut normală pentru oricine are orice proteze de orice fel. Am făcut analize şi totul e ok dar vreau eu să mi le schimb cu unele mai noi, mai bune.
Dar ţin să spun că multe persoane cred că eu am făcut operaţii la nivelul feţei inclusiv şi rinoplastie, adică operaţie la nas. Jur pe viaţa mea: am fix acelaşi nas cu care m-am născut. Nu e vina mea că nasul meu e mişto chiar şi fără operaţii estetice.
 
G.D.:Am văzut pe tot internetul şi chiar pe site-uri din Italia că faci parte dintre artiştii care s-au înscris la Eurovison România anul acesta. Piesa ta se numeşte "Between two rains" – Printre două ploi -. Ce şi cum şi despre ce a fost vorba atât despre piesă cât şi despre concurs?
 
I.P.:
Prima dată să spun ceva foarte important pentru posibilii mei colaboratori: piesa asta este compusă de mine. Singură, singurică. Pentru cine nu ştie, eu compun melodii. Când am inspiraţie, mă înregistrez când fredonez linia melodică şi fac versurile, apoi mă duc la studio să o pun pe note. Este a 12-a piesă compusă de mine. Asta a fost în stil pop rock opera. Am dat-o să o asculte câţiva artişti mari din România care m-au încurajat şi mi-au spus că "da, piesa e strong, şi că să am curaj să o înscriu". Călin Geambaşu, Mihai Ogăşanu, Dan Bittman sunt doar câţiva. Piesa este greuţă. E specială. Aş zice că nu m-am calificat mai departe pentru că – sunt două ipoteze :)) -  ori oamenii respectivi din juriul TVR nu au vrut să o trimită pe "acea Ioana Popescu controversata" mai departe, ori pentru că nu cânt perfect, - pentru că pentru mine cântatul este doar un hobby. Eu nu m-am născut într-o familie de cântăreţi ca să iau lecţii de pian sau de canto de la 3 ani... Nu... Deci posibil ca tehnica mea vocală să fi fost de vină, fapt pentru care eu, conştientă fiind de asta, înainte să mă înscriu eu personal la Eurovision, l-am rugat pe Mihai Trăistariu - care este un prieten drag şi un mega artist - să asculte piesa mea şi să o cânte el. A zis că îi place mult, dar are alte proiecte semnate şi că nu poate să o cânte el. De altfel omul avea dreptate şi nu m-a minţit, căci dovada e că nu s-a înscris cu nicio altă piesă anul asta la Eurovision.
 
G.D.:Cine ascultă piesa ta "Between two rains" îşi dă seama de la început că este despre o poveste de dragoste gen: Când iubeşti două femei... dar în stil opera, operată. E inspirată din viaţa ta, oare?
 
I.P.:
 
Să ştii că da. Dar nu dintr-o poveste de acum. A fost într-adevăr o poveste exact ca în melodie şi ca în videoclipul respectiv, adică o brunetă versus o blondă. Şi el a rămas cu soţia lui, cu o blondă.  Oricum ea fusese prima. Cu mine începuse el relaţia când ea plecase undeva departe. Dar nu intru în detalii! Daca aş intra in detalii aş destabiliza show biz-ul! Plus: chiar mi-e simpatică fetica aia. Nu are voce deloc, e proastă rău, dar e faină.
 
G.D.:Sunt persoane publice?
 
I.P.:
Da. Dar atât pot să îţi spun! Altă întrebare?
 
G.D.:Ce artist român te-a uimit anul trecut?
 
I.P.:
 
Îţi jur că deşi eu nu prea sunt cu manelele, îl ascultam şi îl ascult pe Tzancă Uraganul...
 
G.D.:E de la noi din Ploieşti...
 
I.P.:
 
Da, şi când am o zi mai grea, mai pe stress, pe depresie, etc, cum avem mulţi dintre noi în perioada asta, deci pur şi simplu pun piesele lui Amdrei, că Andrei e numele lui real. Preferată mea este "buzele cu roşu închis".
Tzancă este o adevărată vedetă, are şi umanitate şi carisma şi voce. Dar nu ne-am întâlnit niciodată.
 
G.D.:Apropos de întâlnit... Cine şi unde crezi că ai fost în altă viaţă?
 
I.P.:
 
La mine a fost o chestie foarte ciudată încă din copilărie.
Ceva gen că nu aparţin de locul meu unde m-am născut, adică aici în Berceni, în România, într-un bloc. Aveam senzaţia foarte clară şi profundă încă de la câţiva ani că eu trebuie să stau undeva unde e cald şi într-o vilă mare cu etaje. Visam etaje, am visat vile toată copilăria.
În Toscana când eram cu un fost iubit care avea o vilă, am avut un deja-vu dar nu de la el de acasă, ci de la locurile din Toscana. Plus că îmi plac filmele de epoca, crinolinele. Dar mi-ar fi plăcut, deşi nu sunt, să fiu soţie; de altfel eu aşa mă port cu toţi bărbaţii cu care am fost. Adică ştiu să fiu soţie. Pe scurt: Cred că am fost în altă viaţă o soţie de om bogat, de italian miliardar şi probabil bătrân, pe care îl înşelam când pleca la vânătoare. Probabil eram în vila mea imensă din Toscana şi îl traduceam cu grădinarul... Hahahaha
 
G.D.:Ce durere ai?
 
I.P:
 
Mama. Mama să fie ok. Dar nu este. Şi ce are ea este ireversibil. Şi tata. Să mai trăiască tati... Dar a murit în America în 2017 fără măcar să ajung la el să îl mai văd. Şi în general familia. Durerea mea mare e familia. Care este împrăştiată în toate colţurile lumii. Sunt oarecum orfană şi nimeni absolut din familie nu mă ajută. Dar trebuie să fim puternici. Şi eu sunt foarte tare. Şi să îi mulţumim lui Dumnezeu pentru că respirăm şi trăim în această lume, ca să te citez: "controversată"!