Făcăoaru Mioara Madalina, este născută la 12 noiembrie 1972 în Podul Turcului (jud. Bacău), aceasta s-a mutat în judeţul Harghita de la vârsta de 6 ani şi a locuit în oraşul minier Bălan, la 40 de km de municipiul Miercurea Ciuc.
Lucrează ca factor poştal (de 16 ani) şi este abonată la medalii în atletismul feminin- veterani din România.
Mioara este absolventă a Colegiului de Asistent Medical Generalist.
Mai multe detalii AICI : http://infoploiesticity.ro/sport/1822-facaoaru-mioara-madalina-este-abonata-la-medalii-in-proba-de-mars-atletism-veterani.html
Deşi au trecut 4 ani de la ultima noastră întâlnire, Madalina nu a uitat de site-ul nostru şi avut deosebită plăcere să ne acorde un amplu interviu, în exclusivitate pentru Prahova.
Cu şi despre MIOARA MADALINA FACAOARU...
GABI DIMA :. Bună şi mulţumim. Când şi cum ai început să practici atletismul ?
MIOARA MADALINA FACAOARU
” Am început atletismul devreme, de pe la 7 ani, de pe vremea celebrelor” Daciade.”
Pe vremea mea sportivii se recrutau încă de când erau mici, de prin şcoală.
Se făceau acele concursuri sportive numite” Daciade” şi se urmăreau copii cu potenţial. Aşa am început atletismul, dar am practicat şi alte sporturi. Mulţi ani am făcut handbal în paralel cu atletismul.
Am încercat şi baletul, baschet, volei, însă nu s-au lipit aşa de mult că atletismul. Am făcut în juniorat viteză, 200 şi 400, apoi am trecut la fond şi semifond.
La 19 ani din cauza unui accident m-am lăsat. Au trecut anii şi când m-am angajat în Poşta Română, după 17 ani m-am reapucat de sport.
De ce atunci ? Pentru că în Poşta Română este acel concurs profesionist de marş, numit” marşul poştaşilor” şi pentru că în poştă am descoperit această probă dificilă a atletismului, marşul.
Am îndrăgit această probă tehnică şi grea, dar frumoasă. Aşa m-am reapucat de sport şi m-am întors la prima mea dragoste, atletismul. Am intrat în Federaţia de Atletism Masters, am început să mă antrenez şi să particip la mai multe probe şi concursuri, cele montane îmi plac foarte mult. Am o legătură specială cu muntele, dar nu refuz nicio provocare de a alerga, pe pistă sau asfalt, lungi sau mai scurte. Asta mă face să mă simt bine, să fac sport.
G.D. : Ce alte pasiuni mai ai ?
M.M.F.
” Ce pasiuni am ? Creez haine. Deşi sunt o fire energică şi vulcanică, am răbdare să creez haine. Îmi plac călătoriile şi drumeţiile cu cortul.
G.D. : Cele mai importante trofee şi premii de până acum...
M.M.F. :
” Cele mai importante trofee ? Hm.. am multe, dar o să spun doar cele care îmi sunt mai importante mie. Pot spune că cele din proba de marş îmi sunt mai aproape de suflet. După cum am mai spus în Poşta Română este un campionat profesionist de marş (de fapt dacă ştii, marşul de la poştaşi vine).
Am câştigat în 2016 locul 2 naţional şi 2019, 2021 am fost Campioană Naţională în Poşta Română.
Sunt componentă a Lotului Naţional din Federaţia de Atletism Masters din 2017.
Din 2017 sunt campioană şi tot din 2017 sunt Campioană Naţională de sală 3 km şi pistă 5km marş la categoria mea de vârstă+45.
Deţin şi recordurile naţionale de sală şi pistă. Am fost campioană balcanică de sala3 km şi 5 km pistă în 2017, 2018, 2019 şi 2020.
Anul acesta în toamnă schimb categoria de vârstă şi voi trece la 50+, sper să fiu tot la înălţime.
Trofee şi medalii am şi la alergări, însă acestea ar fi cele mai importante fiinf proba mea de suflet. Sunt poştărită şi asta reprezintă poştaşul”.
G.D. : Ce deteşti la oameni ?
M.M.F. :
” Ce detest la oameni ? Hm.. aici sunt multe de spus ! Nu suport bârfitorii, pentru că nu se uită la viaţa lor de nimic, nu suport mincinoşii şi acei oameni care toată viaţa lor se dau victime, dar fac RĂU PE UNDE TREC. Detest oamenii care nu se văd pe ei, dar judecă viaţa altora, denigratorii, frustraţii şi oamenii obsesivi (cu astea e cel mai grav).
Detest oamenii care se folosesc de tine când au nevoie şi apoi spun că” tu te-ai folosit de ei”, (astea chiar au o problemă medicală).
Şi.. cel mai mult, linguşitorii, cei ce nu te suportă sau te invidiază pentru ceea ce şi cum eşti tu, dar se prefac că îţi sunt prieteni, sau că sunt oameni blânzi şi buni. Astea sunt cei mai periculoşi şi mulţi, parcă se înmulţesc pe zi ce trece.
G.D. : Cum depăşeşti momentele dificile ?
M.M.F.
” Cum depăşesc eu momentele dificile ? Mă retrag în lumea mea, îmi pun un zid în jurul meu, pentru că atunci te lovesc cel mai mult cei ce aşteaptă să te vadă jos şi alerg, prin sport depăşesc sau creez haine.”
G.D. : Câte ore dedici antrenamentelor ?
M.M.F. :
” Câte ore mă antrenez ? NU POT SPUNE CĂ MĂ ANTRENEZ ZILNIC şi mult, pentru că, prin natura meseriei mele, eu merg mult zilnic 15-20 km şi atunci sunt zile când sunt foarte obosită.
Dar pot spune că 3-4 zile pe săptămână, după serviciu, uneori 2-3 ore, alte ori o orasau 2, depinde de zi şi de stare.
DEPINDE ŞI PENTRU CE CONCURSURI MĂ PREGĂTESC.
Sunt zile cu antrenamente de forţă şi mobilitate sau alergări, depinde, nicio zi nu e la fel.”
G.D. : Cel mai penibil / frumos moment de până acum...
M.M.F. :
” Nu am un asemenea moment, sau nu îmi amintesc.”
G.D. : Ce îndemn ai da le face sportivilor aflaţi la început de carieră ?
M.M.F.
” Ce îndemn aş avea pentru sportivii aflaţi la început ?
Sportul înseamnă multă muncă, durere dar şi multă satisfacţie. Le doresc să nu renunţe chiar dacă e greu. SDortul înseamnă şi sănătate, dar şi un corp armonios.
Nimic din ce e frumos nu este uşor.”
G.D. : Ce ai face într-o viaţă anterioară ?
M.M.F. :
” Ce aş face într-o viaţă anterioară ? Sport, dar nu aş mai renunţa.
G.D. : Un mesaj pentru prahoveni, colegii tăi şi cititorii noştri.
M.M.F.
” Mesajul meu : Doresc tuturor cititorilor, prahovenilor, prietenilor, colegilor, dar şi celor care nu mă plac, să fie mai buni unii cu ceilalţi, să nu critice, să se ajute unii pe alţii, să fie empatici într-un cuvânt, pentru că în viaţa asta, mai devreme sau mai târziu, bumerangul se întoarce de unde pleacă. Să-şi trăiască viaţa lor, nu a altora, aşa cum este ea cu greutăţile ei.
Să nu lase oamenii frustraţi, invidioşi, bârfitori şi dezaxaţi să le afecteze viaţa !
