Sărac şi bogat de  Maria-Magdalena Stan

Voi , cei ce-aveţi de toate

C-aveţi părinţi bogaţi ,

Vă fâţâiţi prin lume

Cu fiţe de-aroganţi .

Râdeţi de omul care ,

O viaţă a muncit ,

Sperând cu-nfrigurare

La un trai fericit .

Maşini de lux şi ţoale

Care-au costat bani grei ,

Le purtaţi cu ardoare

Dar nu faceţi doi lei .

Vă bateţi joc , cu stil ,

De un cerşetor ,

Dar ştiţi voi , oare ,

Ce e-n sufletul lor ?

Ce dor nespus

Sufletul le apasă ,

Că nu mai au , la propriu ,

La ce spune “ acasă “ ?

Ştiţi căîn lumea asta

Sunt  atâţia copii ,

Care nu au pe masă

Pâinea de zi cu zi .

Ce şi-ar dori să guste

Puţină  ciocolată ,

Sau , mai mult de atât ,

Din carne o bucată .

Vă credeţi importanţi ?

Sunteţi “ săraci “ cu duhul ,

Ferice de săraci

Că nu ştiu ce-i urâtul .

Ei ştiu ca să trăiască

Cu intensitate ,

În lumea asta crudă

Ei au libertate .

Şi zece vieţi de aţi avea

Tot nu veţi învăţa ,

Că luxul si bogaţia

Nu înlocuiesc  omenia .