Pentru prima dată după 75 de ani, Ziua Independenţei de Stat a României s-a sărbătorit pe 10 mai, iar nu pe 9 mai cum eram învăţaţi. Ca de obicei, manifestaţiile de la Ploieşti au fost organizate la Monumentul Vânătorilor, grup statuar construit în cinstea prahovenilor din Batalionul 2 Vânători condus de Alexandru Candiano Popescu şi care a avut un rol decisiv în atacul de la Griviţa, prima mare victorie românească din Războiul de independenţă.
Dar dacă de obicei la această sărbătoare participau reprezentanţi ai Armatei Române, de data aceasta, Garda de Onoare şi militarii care împrejmuiau statuia au lipsit. Se pare că aceştia nu au primit acordul Ministerului Apărării Naţionale pentru a participa la sărbătoare, deşi dincolo de semnificaţia deosebită pentru toţi românii, Ziua Independenţei de Stat este în primul rând despre Armata Română.
Graţie unei legi promulgată pe 8 iulie 2021 de către Klaus Iohannis, 10 mai a fost declarată zi naţională şi ziua în care se sărbătoreşte independenţa de stat a României, aşa cum s-a sărbătorit ea din 1877 şi până în 1947, când comuniştii au vrut să separe Ziua Regalităţii şi tot ce avea legătură cu monarhia de Ziua independenţei de Stat care a fost mutată pe 9 mai.
De altfel pe 9 mai 1877 a fost votată moţiunea în plenul parlamentului, dar abia pe 10 mai Principele Carol I a semnat proclamaţia cu putere de lege care se numea "Independenţa absolută a României". Ziua de 10 mai era deja zi naţională pentru că pe 10 mai 1866 Carol I a devenit principe al României, iar în 1881, tot pe 10 mai, România a devenit regat. Prin urmare proclamarea independenţei a fost amânată cu o zi tocmai pentru a deveni a treia sărbătoare celebrată pe 10 mai.
Foto:Prefectura Jud.Prahova
