Joi, 13 octombrie la orele 19:00, apreciatul dirijor Vlad Vizireanu revine la Filarmonica „Paul Constantinescu”, avându-l ca solist pe violonistul Vikram Francesco Sedona, unul dintre tinerele talente cele mai promiţătoare de pe scena muzicală internaţională. Împreună vor interpreta spumoasa Simfonie Spaniolă (op. 21) a francezului Édouard Lalo, iar în partea a doua a programului va urma o altă pagină splendidă, profund contrastantă, din istoria muzicii: Simfonia a III-a în fa major (op. 90) de Johannes Brahms. 

Scrisă de către Lalo (1823-1892) la vârsta de 52 de ani, după o serie de compoziţii ce au trecut neobservate în societatea pariziană a epocii, Simfonia Spaniolă este fără dubiu una dintre cele mai proeminente lucrări din repertoriul compozitorului, precum  şi una dintre marile atracţii ale violoniştilor de pretutindeni. În fapt o simfonie concertantă — un hibrid formal neobişnuit, împărţit în cinci mişcări —, lucrarea s-a născut la răscrucea mai multor surse de inspiraţie: pe de-o parte, întâlnirea cu extraordinarul violonist spaniol Pablo de Sarasate, şi pe de alta, atracţia lui Lalo pentru o ţară care îi stârnise profund imaginaţia, nu în ultimul rând datorită propriilor origini iberice îndepărtate.

Dacă Lalo a dat muzicii franceze de secol XIX un nou suflu, atunci şi datorită faptului că Simfonia Spaniolă se află la rădăcina paradoxului cultural care a făcut ca cele mai notabile partituri de muzică spaniolă să rămână, totuşi, cele scrise de compozitorii francezi. La fel ca în cazul operei Carmen de Bizet (a cărei premieră a avut loc la doar o lună după cea a Simfoniei lui Lalo), alternările pasajelor energice, de o ingenioasă inventivitate, cu frazele de mare căldură lirică fac ca ecourile evidente ale dansului spaniol— seguidilla, habanera, malagueña — să genereze un discurs de o bogăţie melodică de neegalat. Ritmurile pline de seducţie, extrem de caracteristice, continuă să cucerească publicul meloman de la primele acorduri ale orchestrei şi până la final.

În a doua parte a serii, tonalitatea strălucitoare a soarelui spaniol se preschimbă în cerul de octombrie al nordului european. Parte dintr-o tetralogie care nu poate fi mai diferită în spirit decât cea a faimosului său contemporan, Wagner, Simfonia a III-a a lui Johannes Brahms (1833-1897) – poate cea mai celebră dintre toate – a fost considerată dintru început ca o „simfonie scrisă în culori de toamnă”. Marele Hans Richter, care a dirijat-o în premieră la Viena în anul 1883, credea că aude în ea o nouă simfonie eroică. Însă, aşa cum scrie muzicologul Nicolas Slonimsky: „Spre deosebire de Beethoven, Brahms se abate rar de la planul formal şi niciun episod străin nu interferează cu linia generală. Brahms a compus muzică pură în idei şi mijloace a cărei proiecţie sonoră este elocventă; este un adevărat clasic, o calitate care i-a câştigat mulţi adepţi alergici la vâltorile wagneriene ale sunetului, înstrăinându-i în acelaşi timp pe cei care aşteptau mai mult de la o operă muzicală constituită într-o geometrie perfectă a configuraţiilor tematice”.

Cu această partitură plină de energie, dar şi de o gingaşă emoţie reţinută, în care elementele spirituale sunt turnate într-o arhitectură statuară, Brahms îşi dezvăluie înclinaţia sa specifică spre melancolie în contemplarea resemnată şi senină a naturii.

Vikram Sedona

Vikram Francesco Sedona s-a născut în Italia, la Treviso, în anul 2000, şi şi-a început studiile de vioară la vârsta de şase ani cu Selina Cremese, continuându-şi formarea la Conservatorul Benedetto Marcello din Veneţia cu profesorul Bruna Barutti. Din 2016 a studiat cu violonista Silvia Marcovici la Universitatea de Muzică şi Arte Spectacolului din Graz, Austria. Vikram a câştigat numeroase competiţii internaţionale, printre care Andrea Postacchini (2017), George Enescu (2018), ValsesiaMusica (2019) şi Vittorio Veneto şi a primit, de asemenea, Menţiunea de Onoare ca finalist al Concursului Internaţional de Vioară Elmar Oliveira 2020. Printre angajamentele sale, se numără concerte în cadrul unor Festivaluri de prestigiu, cum ar fi Festivalul Radio France Montpellier Occitanie şi Festivalul George Enescu.

Vlad Vizireanu

 Caracterizat drept un dirijor cu “gesturi ample, claritate, precizie şi pasiune pură”, Vlad Vizireanu continuă să lase o impresie dinamică şi expresivă în lumea muzicii ca dirijor internaţional şi profesor. Cu o prezenţă regulată în circuitul competiţional, Vizireanu a atras atenţia internaţională odată cu obţinerea premiului al doilea la Concursul de Dirijori Cadaqués, în 2013, la un concert televizat din Sala Auditori (Barcelona). Ulterior, şi-a făcut debutul cu Orchestra Simfonică din Londra la Sala Barbican, unde a fost finalist la Competiţia Donatella Flick din 2016. În 2018, a fost invitat la Competiţia Malko, alături de Orchestra Simfonică Naţională Daneză, iar la Concursul de Dirijori Mahler a fost unul din cei 14 dirijori invitaţi din cei 400 care au aplicat global, alături de Simfonia Bamberg.

Câştigător recent al competiţiilor Only Stage şi Hans von Bülow din 2021, are programate mai multe debuturi, precum la Orchestra di Milano La Verdi, la Orpheus Academy Orchestra (Festivalul de Muzică de la Oregon), la Orchestra della Magna Grecia, la Opera de Stat din Varna, la Orchestra Simfonică MÁV din Budapesta, la Filarmonica din Braşov şi la Orchestra Filarmonică Campana. Alte orchestre pe care le-a dirijat includ Tonhalle-Orchester, Lucerne Festival Strings, Simfonia New World şi Simfonia Şcolii de Muzică din Manhattan, dar şi Filarmonica din Los Angeles, Filarmonica Naples şi Orchestra Sarasota. Performanţe recente şi viitoare includ colaborări cu Orchestra Naţiională din Lille, cu Orchestra Română de Radio de Cameră, cu Filarmonica Moldova din Iaşi, cu Filarmonica din Sibiu, cu Filarmonica din Ploieşti şi cu Filarmonica din Târgu Mureş. A fost invitat să dirijeze la Festivalul Gstaad, la Festivalul Castleton şi la Festivalul de Muzică Chautauqua.

În toamna lui 2013, a fost invitat pentru un debut la Festivalul George Enescu din Bucureşti, unde a dirijat un concert cu membri ai Simfoniei din Pittsburgh şi ai Cameratei Regale. A dirijat Camerata Regală din nou o dată cu ediţia din 2015 a aceluiaşi festival, alături de solista Rebekka Hartmann. De atunci, a fost invitat din nou la Festivalul George Enescu în 2019, alături de Orchestra Naţională din Lille.

A studiat cu David Zinman la Tonhalle Orchestra Masterclass (2016), cu Kurt Masur la Seminarul de Dirijat al Şcolii de Muzică din Manhattan (2015) şi a fost ales pentru 2 ani consecutivi unul din cei şapte dirijori din întreaga lume pentru a studia cu Bernard Haitink, la ediţiile din 2013 şi 2014 a Festivalului de Paşte Lucerne. Vizireanu a fost unul dintre studenţii târzii ai lui Lorin Maazel, sub umbrela Festivalului Castleton din 2014. De asemenea, a primit prestigioasa Chautauqua Conducting Fellowship (2013) în New York, unde l-a asistat pe Timothy Muffit. Printre mentorii săi se numără şi Michael Tilson Thomas (2014, New World Symphony Masterclass), NeemeJärvi (2016, Festivalul de Muzică Gstaad), Franz Welster-Möst (2010, IU Cleveland Orchestra Residency Masterclass) şi James De Priest (2011, ASU Conducting Masterclass).

Un avocat vocal al muzicii contemporane, Vizireanu este fondatorul şi directorul executiv al Festivalului de Muzică Nouă Impulse (INMF), care atrage la un loc compozitori tineri şi instrumentalişti dornici să studieze şi să interpreteze compoziţii noi. Pe lângă numărul impresionant de premiere mondiale ale INMF, Vizireanu a prezentat lucrări noi alături de Castleton Festival Orchestra, Simfonia Cadaqués şi de Ansamblul de Muzică Nouă Hebrides. Unele din compoziţiile noi, care au fost recent înregistrate, cuprind Light Show de Max Grafe, Scherzo for Orchestra de Joshua Groffman şi Concerto for Two Percussionists de Evelyne Davis. Este responsabil pentru mai multe lucrări ale compozitorului Michael Glenn Williams din Los Angeles şi a dirijat premiere mondiale cu Ansamblul Pro Arte din Arizona şi Filarmonica din Sibiu.

Vizireanu şi-a făcut debutul în operă în 2013, alături de Opera Universităţii de Stat din Arizona şi Die Fledermaus. A fost dirijor secund pentru Lorin Maazel şi Timothy Muffitt, cu producţiile Les Dialogues de Carmelites, Madam Butterfly şi Don Giovanni.

Vizireanu a fost recent numit dirijor invitat principal la Filarmonica din Ploieşti. A fost director muzical la Simfonia Knox Galesburg din Illinois şi la Simfonia North Shore din New York. Anterior, a fost dirijor asistent pentru Filarmonica Thousand Oaks şi dirijor pentru New West Symphony’sHarmony Project, care a avut ca scop încurajarea tinerilor în a crea o formă continuă de ataşare pentru muzică prin educaţie şi experienţe muzicale inedite. A fost director artistic al Enescu & The Americas, o organizaţie menită să asigure schimbul de cultură între România şi S.U.A., cu ajutorul muzicii marelui compozitor român, George Enescu.

Biletele, în valoare de 30 lei (întreg), 20 lei (pensionari), 10 lei (elevi/studenţi) sunt disponibile la casa de bilete a Filarmonicii şi online, aici: https://filarmonicaploiesti.ro/concert/concert-simfonic-13-octombrie-2022/

Biletele virtuale, pentru vizionarea on-line a evenimentului, sunt disponibile aici: https://virtualconcerthall.ro/produs/bilet-virtual-transmisie-live-concert-simfonic-13-octombrie-2022/

Detalii şi rezervări la numărul de telefon:0 726.203.744

Sursa:Comunicat Filarmonica ”Paul Constantinescu” Ploiesti