Vernisaj expoziţie temporara Cercetari arheologice la Muzeul Foisor Bellu Urlati
Cercetãri arheologice ȋn Urlaţi (Şase milenii de istorie –comunitatea eneoliticã de la Urlaţi)
 Muzeul ,,Foişor Bellu” din Urlaţi, str. Orzoaia de Sus nr. 12, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, vã invitã, miercuri, 18 mai 2022, ora 13.00, sã participaţi la vernisajul expoziţiei temporare ,,Cercetãri arheologice ȋn Urlaţi (Şase milenii de istorie –comunitatea eneoliticã de la Urlaţi)”.
 
            Expoziţia găzduită de Muzeul ,,Foişor Bellu” din Urlaţi valorifică pentru publicul larg rezultatele cercetărilor arheologice derulate de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova ȋn situl eneolitic de la Urlaţi – La Islaz.
 
            Astfel, au fost descoperite o succesiune de aşezări din epocile neolitică (cultura Starčevo-Crş), eneolitică (cultura Gumelniţa), a bronzului (cultura Tei). Importante sunt şi locuinţele din sec. II-III d.Hr., V-VII d.Hr, dar şi cele din evul mediu, legate de începuturile localităţii Urlaţi (sec. XVI-XVII).
 
            Cercetările din acest sit au vizat aria nordicã a culturii Gumelniţa, cu o preocupare pentru locuirea în zona de deal sau din imediata apropiere a acesteia. Din categoria pieselor de cult remarcăm reprezentările umane şi animaliere realizate din lut ce subliniază prezenţa unor ritualuri legate de lumea vegetală sau credinţe animiste.  Uneltele realizate din silex, piatră, os şi corn, marchează prezenţa unor meşteşuguri şi meşteri ce au prosperat în această aşezare. Totodatã, agricultura era o preocupare constantă, descoperirea în interiorul locuinţelor a unor vase de provizii de mari dimensiuni indică gestionarea surselor de hrană generate de această îndeletnicire. Prezenţa unor oase de animale sălbatice, dar şi a unor arme arată practicarea intensă a vânătorii ce asigura comunităţii o sursă suplimentară de hrană. Datoritã materialele arheologice descoperite s-a putut evidenţia o comunitate stabilă şi bine ancorată în schimburi şi relaţii culturale cu alte comunităţi umane contemporane aflate în apropiere, cât şi pe valea Dunării sau spre nord-est, respectiv spaţiul ce defineşte provincia actuală Moldova.
 
            Având în vedere descoperirile fãcute, importante au devenit şi obiectivele datând din primul mileniu creştin şi evul mediu (sec. XVI-XVII). Aceste segmente culturale sunt marcate de descoperirea unor locuinţe adâncite (bordeie) şi gropi de extragerea lutului, dar şi materiale arheologice, în special de ceramică fragmentară.
 
 Sursa:Comunicat de presa  Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova