COMUNICAT DE PRESĂ Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Expoziţia, prilejuită de marcarea a 140 de ani de la naşterea arhitectului ploieştean Toma T. Socolescu (1883-1960), valorifică în principal o serie de cărţi poştale ilustrate şi fotografii din patrimoniul instituţiei, care înfăţişează câteva dintre edificiile publice şi particulare realizate după planurile sale: Halele Centrale din Ploieşti, Palatul Şcoalelor Comerciale (actualul sediu al Colegiului Naţional „I. L. Caragiale”), Banca Creditul Prahovei, Turnul clopotniţă al Catedralei Eroilor Prahoveni „Sf. Ioan”, Teatrul „Odeon”, devenit Teatrul de Stat în perioada comunistă, Primăria din Urlaţi, precum şi Biserica din satul Măgula (comuna Tomşani).
Piesa de rezistenţă a expoziţiei o reprezintă fotografia inedită a imobilului Belizar C. Nasopol din Ploieşti, una dintre creaţiile arhitecturale antebelice ale lui Socolescu. Amplasamentul acestui imobil, identificat în mod eronat de cercetătorii operei sale ca fiind pe str. Ştefan cel Mare, lângă blocul „Toboc”, a fost în realitate pe str. Ştefan cel Mare colţ cu str. Radu Stanian, vizavi de Biserica „Sf. Voievozi”. Clădirea, cumpărată în perioada interbelică de autorităţile judeţene pentru a servi ca sediu al Serviciului de Poduri şi Şosele, a fost distrusă în timpul unui bombardament al aviaţiei anglo-americane din cel de-al doilea război mondial. Actualmente, pe vechiul amplasament al ei fiinţează un bloc P+2.
Expoziţia îşi propune, ca pe lângă veritabila moştenire arhitecturală lăsată de arh. Toma T. Socolescu, să prezinte şi moştenirea culturală, mai puţin cunoscută dar la fel de importantă pentru urbea noastră. Ea este reprezentată prin iniţiativele lui Toma T. Socolescu, alături de alţi oameni de seamă ai comunităţii locale, de înfiinţare a unor instituţii culturale în oraşul Ploieşti, cum ar fi: Muzeul Prahovei (înfiinţat în 1919 în casa Hagi Prodan), şi Asociaţia Culturală „Nicolae Iorga”, înfiinţată în primăvara anului 1920, redenumită Aşezământul Cultural „Nicolae Iorga” în 1933, odată cu dobândirea statutului de personalitate juridică, cu cele două secţii ale sale: Biblioteca Populară „N. Iorga” (deschisă în martie 1921, la etajul aripii drepte a Băii Municipale) şi Muzeul de Arte Frumoase (inaugurat 10 ani mai târziu, la parterul aceleiaşi clădiri, mutat în 1939 într-o casă din Piaţa Cuza-Vodă). Alături de fotografia interbelică care surprinde aripa dreaptă a Palatului Băii Municipale, sunt expuse câteva scrisori adresate de Toma T. Socolescu, în calitatea sa de preşedinte al Aşezământului Cultural „Nicolae Iorga”, profesorului Nicolae Simache, cel care între anii 1936-1939 a îndeplinit funcţia de director al celor două secţii ale Aşezământului. O valoare documentară importantă o are şi adresa preotului paroh al Bisericii din Măgula către Prefectul judeţului Prahova, prin care îi solicita aprobarea eliberării din patrimoniul Muzeului Prahovei, pentru biserica păstorită de el, a unui iconostas realizat de arhitectul Socolescu.
Pe lângă activităţile edilitară şi culturală, Toma T. Socolescu a desfăşurat şi o bogată activitate publicistică. De-alungul anilor a publicat mai multe articole asupra arhitecturii româneşti, portrete de arhitecţi dispăruţi, note de călătorie din ţară şi străinătate, atât în ziare din Ploieşti şi Bucureşti cât şi în publicaţii de specialitate ca „Arhitectura” şi „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”. Tot el este autorul unor lucrări păstrate în manuscris care au fost publicate relativ recent: „Amintiri” (2004), „Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă. 1800-1925” (2004) şi „Ion Mincu arhitect 1851-1912” (2019).
Însă cea mai cunoscută scriere a sa, reprezentativă pentru istoria locală, rămâne, fără îndoială, „Arhitectura în Ploieşti – studiu istoric”, apărută iniţial ca un capitol distinct în monumentala „Monografia oraşului Ploeşti” a lui M. Sevastos, şi ulterior ca broşură, lucrare care nu putea lipsi din cuprinsul acestei expoziţii.
Muzeograf Adrian Stan
