Zbor peste timp, aduşi de valul tinereţii
Zbor peste timp, aduşi de valul tinereţii şi de speranţa că o să fie mai bine au lăsat în urmă familie, prieteni, obiceiuri şi au poposit pe pământurile acestei ţări cu credinţă în ei înşişi că vor reuşi şi au reuşit.
S-au aşezat pe malul Mării Negre ,la Constanţa.
Anii au trecut şi ei au trăit după bunul plac cu încântare alături de alţi confraţi şi nu numai.
Sunt oameni gospodari cu meserii frumoase şi suflete imense.
El,Mustafa, bătrânul familiei,îmi povesteşte frânturi din viaţa lui ,cu melancolie.
Spune că niciodată nu a uitat ţinutul natal.Nu a uitat să privească luna,a sădit în grădină lalele să-i treacă dorul şi de două ori pe săptămână, in casa lor ,se prepară bunătăţi turceşti de toate felurile,ma îmbie şi pe mine cu baclava.
Primesc cu plăcere , încântată că am avut onoarea de ai cunoaşte şi de a le asculta minunatele lor poveşti despre ei şi Turcia.Mustafa îmi spune că,de multe ori atunci când închide ochii,aude murmurul Bosforului,simte mirosul de peşte şi chiftele ce se servesc calde pe mal.
Duce dorul ceainăriilor turceşti,dansurilor bărbăteşti de la nunţi pe care acum nu le-ar mai putea dansa datorită vârstei.In vâltoarea vieţii şi-a apărat familia chiar şi de picătura de ploaie .
O lacrimă i se prelinge pe obrajii ce-i trădează vârsta.,doar sufletul ramanandu-i tânăr, ducând cu el iubirea, răbdarea şi înţelepciunea.Iubeste păsările cerului care îi sunt surori .
De multe ori a zburat cu gândul peste timp ,a respirat sacadat de durere şi a râs din tot sufletul de bucurie alături de familia numeroasă.Culorile curcubeului după ploaie ,cerul senin şi liniştea pământului noaptea,sunt o binecuvântare pentru el.Ii mulţumesc pentru ospitalitate .
El îmi răspunde zâmbind ştrengăreşte,spunindu-mi :te aşteptăm curând!
Mă depărtez încet , lăsând seara să se instaleze cu pacea ei binefăcătoare.Intorc capul şi văd în faţa casei încă un platan ce a trecut prin furtuni multe rezistând mândru in zborul peste timp!