ETICHETAREA NUTRIŢIONALĂ A ALIMENTELOR

 

Produsul alimentar este constituit dintr-un complex de substanţe organice şi anorganice, care nu conţine numai substanţe utile necesare organismului uman (nutritive), ci şi substanţe indiferente, iar în unele cazuri chiar substante antinutriţionale.

Substanţele utile din alimente, din punct de vedere al rolului pe care îl au în organismul uman, se grupează în:

  1. substanţe cu rol senzorial – care impresionează simţul vizual, olfactiv, gustativ sau tactil;

  2. substanţe cu rol energetic: glucide, lipide, protide;

  3. substante cu rol plastic, regeneratoare de celule şi ţesuturi: substanţe proteice;

  4. substanţe cu rol catalitic: vitamine, elemente minerale.

 

Această particularizare a condus la apariţia conceptului lărgit de valoare nutritivă, cu patru laturi inseparabile:

  1. valoarea biologică - dată de conţinutul în componente esenţiale, indispensabile metabolismului: aminoacizi esenţiali, acizi graşi esenţiali, vitamine, elemente minerale;

  2. valoarea energetică - dată de conţinutul în substanţe cu rol energetic: lipide, glucide, proteine, fiind exprimată în kcal/100 grame produs.

  3. valoarea igienică - dată de conţinutul în substanţe nocive sau microorganisme patogene care nu afectează sănătatea prin consum;

  4. valoarea psiho-senzorială - determinată de proprietăţile organoleptice (miros, gust, aroma) şi estetice (culoare, aspect) ale produselor alimentare.

Determinarea valorii nutritive a unui produs alimentar presupune evidenţierea raportului dintre necesarul de substanţe nutritive zilnic şi aportul în aceste substanţe furnizat de o unitate de produs (de obicei 100 g). Eticheta modernă a produselor alimentare cuprinde o componentă foarte importantă: eticheta nutriţională.

Determinarea valorii nutritive a alimentelor presupune stabilirea raportului dintre necesarul de substanţe nutritive pentru organism şi potenţialul nutritiv din 100 grame produs. Valoarea nutritivă se determină pe baza urmatoarelor elemente: reţeta produsului, compoziţia chimică a componentelor reţetei; gradul de asimilare al principalelor substanţe din produs; necesarul zilnic de energie şi substanţe nutritive pe grupe de populaţie; eventualele pierderi cantitative în produsele tehnologice sau inactivările substanţelor nutritive.

 

Valoarea energetică a alimentelor se exprimă prin potenţialul nutrienţilor săi de a furniza energie. Furnizorii de energie sunt glucidele, lipidele si proteinele. Prin ardere, un gram de glucide sau proteine genereaza 4,1 calorii, iar un gram de lipide 9,3 calorii. O situaţie deosebită este reprezentată de energia furnizată de alcoolul etilic (7 calorii/gram).

 

Prin definiţie, caloria este o unitate de măsură a energiei termice care se foloseşte şi în alimentaţie ori în măsurătorile metabolice, deoarece exprimă valoarea energetică.

De obicei, în limbajul alimentar se folosesc două tipuri de măsurare a caloriilor:

1 Kilocalorie [1 kcal] = 1.000 calorii [1.000 cal];

1 Kilojoul [1KJ] = 4.180 calorii [4.180 cal].

 

Nevoile nutritive variază mult de la o persoană la alta, depinzând de vârsta, sex, corpolenţă, tipul activităţii desfăşurate (fizică, intelectuală), condiţiile mediului ambient (frig, cald, prezenţa unor noxe, etc).  În general, un adult care nu depune o muncă fizică deosebită, are nevoie pentru fiecare kilogram al corpului său de aproximativ 35 kilocalorii zilnic.

 

Material realizat în cadrul proiectului “Eşti ceea ce mănânci! Mănânci ceea ce cumperi!”, implementat de Asociaţia “Tinerii Voluntari – Valea Călugărească”, finanţator de DJST Prahova

 

BIBLIOGRAFIE:

https://images.app.goo.gl/cuuftkKQTqKfvVZg8

https://www.fitnews.ro/eticheta-nutritionala