DEZBATERILE LOCALE PRIVIND ARHITECTURA CURRICULARĂ  - CICLUL PRIMAR

Asociaţia „Ţine de Noi”, împreună cu Fundaţia Hanns Seidel, alături de partenerii regionali - Centrele „InterEDU”, „Yuppy Koti”, „Micul Picasso”, Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Prahova, Teatrul „Ancuţa”,  Asociaţiile „De profesie, OM”, „ÎNVAŢĂ să ZBORI” şi „ATEENS” au organizat o nouă dezbatere privitoare la arhitectura curriculară potrivită pentru ciclul primar, în perspectiva absolventului 2030.

Evenimentul a continuat seria celor şase dezbateri regionale organizate de Asociaţia „Ţine de Noi” pentru toţi cei preocupaţi de acest subiect.

În urma dezbaterilor locale, numeroase formulare de feedback au fost trimise, prin intermediul cărora 800 de oameni au menţionat aspecte pe care doresc să le regăsească în sistemul de educaţie al viitorului. Toate părerile exprimate au fost deja consultate şi sistematizate.

 

Referitor la contribuţiile care pot fi aduse în cadrul ciclu primar, au fost vizate întrebări-cheie care au ghidat discuţiile regionale şi care s-au regăsit în formularele de feedback.

Prima parte a conferinţei s-a constituit din prezentarea rezumatelor ca urmare a  dezbaterilor regionale anterioare şi puncte de vedere privind stadiul actual al demersului -puncte tari şi puncte slabe.

Participanţii contributori la această primă secţiune a conferinţei au fost Simona Stan - avocat dr. în cadrul Baroului Bucureşti, cadru didactic universitar si cercetător asociat la CSCBAS  - Academia Română, Corina Barbu - profesor, preşedinte - Asociaţia Tinerilor din Liceul Nichita Stănescu ATEENS", Manuela Stoica - profesor de istorie şi director la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică, Bucureşti şi Loredana Mocescu – Educator parental, Realizator al emisiunii TV „ReCreaţie în Familie”, sub coordonarea Corinei Popa, moderator al conferinţei, consilier pe probleme de educaţie şi cercetător în domeniul neurolingvisticii.

 

S-au punctat următoarele aspecte:

 

Ø     În deceniul 2020-2030, vorbim despre o educaţie integratoare, a minţii şi a sufletului, ambele cu o grijă continuă pentru sănătatea trupului, cu accent pe echilibru între achiziţiile teoretice, abilităţile practice şi starea de bine – ”wellbeing” a elevului.

Ø     Inovaţiile aduse prin inteligenţă artificială, robotică şi neuroştiinţe pot fi implementate din ciclul primar de educaţie.

Ø     Reconfigurării structurii educaţionale naţionale, de la nivelul de educaţie timpurie, cu continuitate în mediul familial, din care începe scrierea ”traseului personal” al viitorului elev.

Ø     Contextul actualei revoluţii tehnologice impune redefinirea nevoilor şi a priorităţilor sociale, economice şi culturale.

Ø     Reconstrucţia valorică a societăţii româneşti, plecând de la o auto-evaluare realistă, pertinentă si sustenabilă.

Ø     Cu privire la configurarea unui sistem de valori sustenabil, în cadrul mai multor dezbateri s-au avut in vedere anumite valori. La Suceava, pe 9 Aprilie 2019, s-au propus următoarele şase valori:  adevărul, cinstea, empatia, coeziunea, respectul şi patriotismul, acestea fiind rafinate la conferinţa de la Ploieşti, unde s-au analizat conceptual, prin perspective diferite, valorile: autenticitate, integritate, empatie, conexiune/conectare, respect si civism activ.

Aceste valori propuse nu se suprapun coerent peste valorile înaintate spre dezbatere de Ministerul Educaţiei, şi anume: Încrederea, Echitatea, Solidaritatea, Eficacitatea şi Autonomia instituţiilor de învăţământ.

 

Propunerile vorbitorilor au vizat la Ploieşti:

–       Schimbarea paradigmei de gândire de la cantitativ la calitativ, cu orientare spre gândirea critică, analitică, inovativă,

–       Reconfigurarea arhitecturii curriculumului, instrumentelor, metodelor, materialelor, conţinuturilor, obiectivelor şi evaluărilor ce urmează a fi folosite în învăţământul de masă

–       Folosirea exemplelor de succes şi a modelelor de bune practici.

–       Implicarea tuturor stakeholderilor în procesul construirii noii arhitecturi curriculare

–       Proiectarea unui curriculum flexibil, coerent şi adaptat realităţilor actuale şi nevoilor viitoare.

–       Abordarea integrată a curriculumului, inter si trans disciplinar.

–       Alinierea sistemul educaţional românesc la standardele europene si internaţionale ale educaţiei de calitate bazate pe valori, (vezi Programul ONU* - 17 Obiective Globale ale Dezvoltării Durabile)

–       Accentul trebuie să cadă pe acele competenţe inter şi intrapersonale: empatia, valorile morale şi sociale, artele de orice tip, gândirea independentă (critică/creativă), comunicarea şi lucrul în echipă.

–       Scăderea numărului de discipline per an de studiu.

–       Congruenţă în triunghiul şcoală-părinţi-profesori

–       Descentralizarea curriculumului - 50% trunchi comun, 25% la decizia şcolii, 25% la decizia elevului din oferta şcolii.

–       Reintegrarea educaţiei în contexte nonformale şi informale.

–       Revizuirea si recrearea metodelor de evaluare la clasă. Evaluarea trebuie să devină preponderent formativă, elevul participând activ la ea, dându-i-se posibilitatea autoevaluării şi interevaluării.

–       Dezvoltarea infrastructurii necesară învăţării prin proiecte, dotarea cu mijloace IT, lucrul digital, în care profesorul se poate detaşa de catedră şi de tablă.

–       Crearea de spaţii de experiment pentru educaţia nonformală

–       Pilotarea oricăror schimbări prin crearea de Şcoli-Pilot şi de Clustere educaţioale, pentru transfer de bune practici.

Sesiunea de comunicări a conferinţei a avut următoarele opt invitate, care au abordat temele detaliate mai jos:

Alexandra Anton, fondatoare Yuppy Koti Centre – „Evaluarea pentru învăţare”

Prof. înv. primar  Sanda Briciu (Şcoala Gimnazială nr. 7, Mediaş) – Elevul în triada „minte-trup-suflet”

Prof. înv. primar Irina Vasile (Şcoala „Henri Mathias Berthlot” Ploieşti) – „Sistemul de valori pentru absolventul de ciclu primar”

Prof. înv. primar  Cristina Bocşan (Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Ploieşti” – Profilul absolventului de ciclu primar

Prof. înv. primar  Maria Petrescu (Şcoala „Andrei Mureşanu” Ploieşti) – „Interdisciplinaritatea şi curriculumul integrat”

Prof. înv. primar Gabriela Şerban (Şcoala „Henri Mathias Berthlot” Ploieşti)  – „Clasa pregătitoare – o clasă de Poveste”

Prof. Adina Dedu, coordonator al Clubului de pictură şi desen „Micul Picasso” – „Competenţe de sensibilizare culturală şi exprimare artistică în ciclul primar”

Iulia Huiduc-Manolescu, preşedinte „Învaţă să Zbori” – „Traseul elevului – o perspectivă calitativă individualizată”

* Explicaţii subsidiare

Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabileşte o agendă de acţiune ambiţioasă pentru următorii 15 ani, în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

1.        Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context.

2.        Foamete „zero” – Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile.

3.        Sănătate şi bunăstare – Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.

4.        Educaţie de calitate – Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi.

5.        Egalitate de gen – Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor.

6.        Apă curată şi sanitaţie – Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi sanitaţie pentru toţi.

7.        Energie curată şi la preţuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern.

8.        Muncă decentă şi creştere economică – Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi.

9.        Industrie, inovaţie şi infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei.

10.     Inegalităţi reduse – Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta. 

11.     Oraşe şi comunităţi durabile – Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile. 

12.     Consum şi producţie responsabile – Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile.

13.     Acţiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor.

14.     Viaţa acvatică – Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.

15.     Viaţa terestră – Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deşertificării, stoparea şi repararea degradării solului  şi stoparea pierderilor de biodiversitate.

16.     Pace, justiţie şi instituţii eficiente – Promovarea unor societăţi paşnice şi incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiţie pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile. 

17.     Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de implementare şi revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.