Scrisoare deschisă  a domnului Mădălin Cristian Focşa (master in istorie- specializarea patrimoniu cultural) , privind  procedura de clasare în Lista Monumentelor Istorice a obiectivului „Rafinăria Steaua Română” Campina
Scrisoare deschisă  a domnului Mădălin Cristian Focşa (master in istorie- specializarea patrimoniu cultural) , privind  procedura de clasare în Lista Monumentelor Istorice a obiectivului „Rafinăria Steaua Română” Campina
În atenţia:      Direcţiei Judeţene pentru Cultură Prahova
Ministerului Culturii şi Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice
Stimaţi specialişti,
În urmă cu un an, pe data de 9 decembrie 2021, Direcţia Judeţeană pentru Cultură (D.J.C.) Prahova declanşa - conform atribuţiilor proprii şi în baza legislaţiei în domeniu - procedura de clasare în Lista Monumentelor Istorice a obiectivului „Rafinăria Steaua Română” din municipiul Câmpina. Acesta reprezintă un ansamblu de valoare istorică naţională, rămas până azi mărturia cea mai palpabilă a rolului important jucat de Societatea „Steaua Română” în dezvoltarea României, în prima jumătate a secolului trecut – în fapt, rafinăria de la Câmpina este cel mai grăitor martor al anilor de glorie a petrolului românesc.
Conform legislaţiei (art.14 din Legea 422/2001), timp de maximum 12 luni de la declanşarea procedurii de clasare, obiectivul a beneficiat de regimul juridic al monumentelor istorice. În acest răstimp, dosarul de clasare ar fi trebuit „întocmit” (vezi art.13 din aceeaşi lege) de către D.J.C. Prahova.
Înaintea oricăror altor paşi din această procedură, se impunea însă inventarierea riguroasă a rafinăriei, din punct de vedere al patrimoniului cultural, pentru a putea fi evaluată în mod obiectiv. Deşi intenţii şi chiar oferte au existat, nu cunoaştem să fi avut loc în acest an scurs de la declanşarea clasării, nicio astfel de inventariere – făcută conform art.12 alin.(1), (2) şi (4) din legea menţionată, dar şi art.3 din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice (aprobate prin Ordinul MCC nr.2260/2008). Dacă totuşi va fi avut loc, o inventariere s-a făcut poate numai de către proprietarii obiectivului, şi oricum nimic despre ea nu a fost făcut public. Normele amintite arată că nucleul inventarierii este completarea documentului tipizat numit „Fişa analitică de inventariere” pentru fiecare posibil monument istoric. Până acum, din câte ştim, niciun specialist atestat de Ministerul Culturii (cf. art.4 din Norme) nu a parcurs măcar această etapă preliminară, de a realiza aceste fişe (fiind vorba despre un ansamblu industrial, e nevoie de câte o fişă pentru fiecare clădire, instalaţie sau platformă).
Prin urmare, pentru a impulsiona eforturile de evaluare ale specialiştilor atestaţi, subsemnatul Mădălin-Cristian Focşa, în calitate de master în istorie (specializarea patrimoniu cultural) şi din postura singurului autor ce a publicat deja un articol ştiinţific despre valoarea cultural-istorică a rafinăriei de la Câmpina[1], am redactat o formă completată parţial (doar cu elementele esenţiale) a acestor fişe analitice de inventariere (FAI-M), pentru fiecare dintre componentele rafinăriei ce întrunesc criteriile stipulate de Norme (art.7-12). Am făcut aceasta din pasiune pentru istoria Câmpinei şi pentru patrimoniul cultural, ca un exerciţiu motivaţional de implicare civică. Această operaţiune am realizat-o parcurgând (personal sau prin intermediul altor cunoscuţi) fiecare dintre cele trei etape ce trebuie urmate de un specialist atestat MC, în vederea realizării fişei respective (FAI-M) - conform art.5 din Norme.
Datorită faptului că accesul pe teritoriul rafinăriei nu este public[2], prima etapă (cercetarea pe teren) s-a limitat la utilizarea unor analize dinaintea încetării activităţii în rafinărie (2019) şi a trebuit să fie compensată prin accentuarea etapei a treia (obţinerea de informaţii bibliografice şi de arhivă). Aceasta a fost posibilă printr-o laborioasă muncă de cercetare, care s-a întins pe mai bine de cinci ani de zile. Evident, pentru câmpurile completate din FAI-M am respectat instrucţiunile de introducere a datelor (cf. anexei nr.4 de la Norme) – cu câteva observaţii tehnice pe care le-am detaliat în Nota explicativă anexată fişelor.
Separat de această inventariere, doresc să atrag atenţia asupra faptului că toate aceste instalaţii şi clădiri conţin (de regulă la interior, dar nu neapărat) un patrimoniu mobil foarte variat şi valoros, legat de clădirile şi instalaţiile respective, despre existenţa căruia subsemnatul cunosc doar câteva detalii de la foşti angajaţi ai rafinăriei. Acesta ar trebui şi el inventariat din punct de vedere cultural-istoric – de fapt cu el ar fi trebuit început, căci patrimoniul mobil este întotdeauna mult mai vulnerabil decât cel imobil. În urma inventarierii patrimoniului mobil, evaluările din aceste fişe pot creşte substanţial şi noi fişe pot apărea, pentru că utilajele, aparatele şi uneltele istorice dau greutate oricăror clădiri, oricât de banale, dar în special celor de patrimoniu industrial. De altfel, însăşi Secţiunea Evidenţă din Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a atras atenţia (în şedinţa din mai 2021 la care s-a discutat cazul rafinăriei de la Câmpina) asupra faptului că patrimoniul mobil este inseparabil de cel imobil - aşadar trebuie evaluate împreună.
Vă transmit aşadar aceste fişe (FAI-M) completate parţial (link descărcare), pentru a fi un punct de plecare în munca dumneavoastră de evaluare a acestui obiectiv, adresându-vă totodată rugămintea să faceţi public stadiul demersurilor pe care le-aţi întreprins dumneavoastră până în acest moment – nu neapărat pentru clasarea, cât mai ales pentru inventarierea şi cunoaşterea patrimoniului cultural-istoric al rafinăriei „Steaua Română” de la Câmpina. Şi, de asemenea, vă adresez rugămintea să oferiţi publicului, în spiritul principiilor transparenţei şi interesului comunitar, detalii asupra perspectivelor şi aşteptărilor de viitor, în ce priveşte conservarea şi valorificarea părţilor importante din acest ansamblu. Cu atât mai mult cu cât ne aflăm în faţa unui obiectiv de certă valoare (cel puţin) naţională, iar dumneavoastră reprezentaţi autorităţile responsabile de conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional, de transmiterea acestuia către generaţiile viitoare.
 
Cu aleasă preţuire şi multă speranţă,                                 Mădălin-Cristian Focşa (master în istorie)
 
    
 
P.S.Acest demers în vederea cercetării şi evaluării rafinăriei este susţinut de următorii experţi/specialişti atestaţi MC: arh. Şerban Sturdza (preşedinte ProPatrimonio, membru coresp. al Academiei), dr.arh. Ruxandra Nemţeanu, arh. Irina Popescu-Criveanu şi dr.arh. Toader Popescu.
 
De asemenea susţin demersul şi conf.univ.dr. Florentina Niţu (decanul Facultăţii de Istorie - Univ. din Bucureşti), prof.univ.dr.arh. Ana-Maria Zahariade (UAUIM), conf.univ.dr.geogr. Bogdan Suditu (coordonator „Strategia Naţională de Protejare a Monumentelor Istorice”), prof.univ.dr. Gheorghe Calcan (UPG Ploieşti), dr.cercet.muzeogr. Emilia Iancu (Ploieşti), dr.ist. Dorin Stănescu (Ploieşti), dr.ist. Andrei-Răzvan Voinea, exp.cons.tehn.muzeogr. Olimpia Andrei (Mz.Naţ.Tehnic), Ana Rubeli (preşedinte As. Culturală „Aici A Stat”), jurnalist Liviu Mihaiu (dir.ed. „Radio Guerilla”), arh. Ştefana Pascu-Nica, ing. Matei Sumbasacu.
Foto ilustrativ